Conform Dex-ului „replica” are scopul de-a combate argumentul cuiva, dar uite că-n politică definiţia alunecă uşor în derizoriu, când spun acest lucru vin cu „argumentul” oferit de uselişti cu privire la iniţiativa lui Traian Băsescu de revizuire a Constituţiei. Printre alte modificări preşedintele cerea eliminarea prezumţiei că averile dobândite sunt şi licite. Mai zilele trecute USL-ul, cu mult tam-tam, a anunţat că a depus la Parlament un proiect de lege privind „confiscarea averilor ilicite” şi că proiectul de lege pe care-l propun se aliniază legislaţiei europene. Ei da! Iniţiatorii proiectului au ştiut să ambaleze „marfa” într-o totală ambiguitate, eludând din text, cu bună ştiinţă, tocmai partea esenţială a problemei, cea privind controlul şi confiscarea averilor, cică suspectul trebuie să dăpăşească „în mod vădit” veniturile obţinute licit, iar persoana vizată să aibă o condamnare de cel puţin cinci ani pentru fapte de corupţie. Păi nenicule, la cum funcţionează justiţia în România nici la paştele cailor nimeni nu se va putea atinge de averile politicienilor sau ale marilor afacerişti de mucava! Merită să amintim că-n spatele acestui proiect se află chiar secretarul general al PSD-ului, Liviu Dragnea, nimeni altul decât politicianul care şi-a băgat mânuţele până la cot în butoiul cu fonduri europene.
Iaca, nu mai e mult şi draga noastră Corupţie împlineşte vârsta deplinei maturităţi, 22 de anişori, şi în loc să-şi ia adio de la cei care au... crescut-o, se lasă în continuare alintată. E bine totuşi să vedem a cui progenitură e. Pentru asta nu cred că merită s-o supunem unei analize ADN, după modul cum este răsfăţată aş jura că este copilul din flori al PSD-ului. Coincidenţa face ca simbolul acestui partid să fie chiar un bucheţelul cu trandafiri. Ce-i drept, uneori nici nu mai ştiu ce să cred, sunt momente când pot jura că-i rudă de sânge cu PDL-ul sau că-i lăstar de Crin liberal. Oricum, este ocrotită deopotrivă de toţi politicienii, indiferent de culoarea politică.
Chiar din faşă a fost îndrăgită, toţi cei care au trecut pragul politicii au iubit-o ca pe ochii din cap, cel care i-a schimbat primul scutecele a fost Petre Roman. Pe la începutul anilor ’90 Ion Iliescu, Adrian Năstase, Adrian Severin au fost primii care i-au fredonat cântece de leagăn, ca nu cumva să scâncească, iar poporul să întorcă privirea în direcţia lor. Să nu-l uităm şi pe „dădaca” de Botoşani, Constantin Conţac, care i-a cântat nopţi întregi la căpătâi până ce Ghiţă Marcu de Avrămeni l-a trimis la culcare. Deh, aşa-i cu şerpii după ce-i încălzeşti la sân!
Lucian ALECSA
