DSP Botoșani, recomandări pentru protejarea împotriva infectării cu virusul West Nile

Direcția de Sănătate Publică (DSP) a transmis o serie de informații și recomandări generale în vederea protejării împotriva infectării cu virusul West Nile.

 

Redăm mai jos comunicatul transmis:

 

„Ce trebuie să știm despre țânțari?

Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte și infecția cu virusul West Nile. 

 

Pentru a-și depune ouăle femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenți patogeni de la animale sau om sau îi transmit acestora. 

 

Țânțarii trăiesc și se dezvolta în preajma noastră, unde îi găsim fie sub forma de larve (ouă), fie sub forma adultă. 

 

Larvele de țânțari se găsesc: 

  • În apa acumulata în subsolurile blocurilor; 
  • În apa care nu se scurge din canalizarea înfundată; 
  • În bălțile care se formează în apropierea locuințelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalațîi neintretinute; 
  • În apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte; 
  • În apa acumulata în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc); 
  • În apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalațîi; 

 

Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Țânțarii, pentru a se hrăni cu sânge, intra în locuințe prin ferestrele lașate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. 

 

În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzișul copacilor. 

 

Cum putem împiedică țânțarii să se înmulțească în preajma noastră? 

  • Prin evacuarea apei din subsoluri; 
  • Prin repararea instalațiilor de apa și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor; 
  • Prin renunțarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejăm de accesul țânțarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite; 
  • Prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuiesi în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc); 
  • Prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii; 

 

Cum să evitam înțepăturile de țânțari? 

  • purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșim seara din locuințe sau ieșim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Deltă; 
  • utilizând substanțe chimice repelente împotrivă țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanța cu instrucțiunile de pe eticheta, pe care să le aplicam pe părțile descoperite ale corpului; 
  • împiedicând pătrunderea țânțarilor în casa (plase protecție la ferestre/uși); 
  • utilizând substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței; 
  • utilizând în locuință aerul condiționat; 
  • utilizând plase împotrivă țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte masuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber. 
  • acoperind pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotrivă țânțarilor. 

 

Mesaje pentru populație 

  • Cel mai bun mod de a preveni boala cu virusul West Nile este evitarea mușcăturilor de țânțari. 
  • Folosiți substanțe repelante (aplicate pe piele și haine) când mergeți în aer liber. 
  • Purtați mâneci lungi și pantaloni în zori și amurg. 
  • Reparați sau instalați paravane pe ferestre și uși. 
  • Folosiți aer condiționat, dacă îl aveți. 
  • Îndepărtați sursele de țânțari din jurul casei dvs.
  •  

Simptome

În principal, persoanele infectate cu virusul West Nile nu prezintă niciun fel de simptom. În 20% dintre cazuri, totuşi, pot apărea semne ușoare de infecție, precum:

  • febră;
  • dureri de cap;
  • vărsături;
  • diaree;
  • oboseală;
  • dureri în corp;
  • erupții cutanate.

 

În situații foarte rare, aproximativ în 1% dintre cazuri, pacienții se confruntă cu o infecție gravă a sistemului nervos, iar simptomele sunt:

  • febră mare;
  • dureri de cap puternice;
  • dezorientare sau stări de confuzie;
  • gât înțepenit;
  • amorțeală;
  • tremor sau mișcări involuntare ale mușchilor;
  • paralizie parțială sau slăbiciune musculară;
  • pierderea vederii;
  • convulsii;
  • comă.

 

(Foto: Profimedia)