Două pagini de expuneri de motive au identificat social-democraţii botoşăneni pentru iniţierea referendumului privind desfiinţarea judeţului. Ei le-au ataşat proiectului de hotărâre de Consiliu Judeţean prin care doresc organizarea acţiunii de sondare a populaţiei.
Argumentaţia pleacă de la preşedintele României, care în mod incorect denumeşte tot „judeţe” noile regiuni şi se bazează pe legea administraţiei publice locale 215/2001 care la art.22 precizează că “delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii”. Este invocată apoi legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. 3/2000 în care se menţionează: „proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie”.
Social-democraţii au identificat alte cinci motive pentru care nu trebuie reîmpărţită ţara şi pe care le redăm ca atare: 
1)    Subminează proiectele cu fonduri europene ce se derulează în prezent sau care urmează să fie contractate la nivelul judeţului Botoşani. Direcţia Generală de Politică Regională (DG Regio) a Comisiei Europene a exprimat în mod clar că toate proiectele contractate până în anul 2013, cu termen maxim de implementare în 2015, trebuie să se deruleze în actuala structură administrativă, aşa cum s-a prevăzut iniţial. Declaraţia oficială din partea DG Regio este următoarea : "Programul operaţional pentru perioada actuală de programare (2007 - 2013, cu termen limită de implementare în decembrie 2015) respectă legislaţia UE şi trebuie implementat în concordanţă cu structurile administrative şi de management actuale, aşa cum s-a precizat iniţial în program”.
2)    Transformarea judeţului Botoşani într-o zonă periferică a viitoarei regiuni care ar urma să aibă capitala în municipiul Iaşi. Acest lucru va diminua interesul investitorilor pentru zona Botoşani şi, pe cale de consecinţă, va mări discrepanţele de nivel de trai dintre Botoşani şi viitoarea capitală regională.
3)    Centralizarea administrativă. Desfiinţarea judeţului Botoşani va conduce la o centralizare a deciziei şi la o mărire considerabilă a distanţei dintre serviciile publice şi cetăţenii plătitori de taxe şi impozite. Acest lucru va creşte costurile de timp şi de bani necesare transportului, pentru fiecare botoşănean. Argumentul că anumite competenţe ale Consiliului Judeţean ar urma să fie transferate la nivelul primărilor nu poate fi luat în considerare pentru că există multe servicii şi activităţi, precum sănătatea, educaţia, politicile de mediu, infrastructura etc., ce privesc mai multe localităţi şi nu pot fi administrate decât de la un nivel superior acestora.
4)    Pierderea identităţii judeţului Botoşani, atestată pentru prima oară în anul 1741.  Judeţul Botoşani ca atare a luat naştere prin transformarea Vorniciei de Botoşani în cadrul reformei administrative din 1864 realizată Alexandru Ioan Cuza. De atunci, judeţul şi-a păstrat identitatea socială şi culturală până în ziua de azi, cu excepţia perioadei de influenţă sovietică, între 1952 şi 1968, când judeţul nostru a fost absorbit de Regiunea Suceava, într-o formă asemănătoare cu cea care se doreşte a se impune acum prin proiectul avansat de Preşedintele Traian Băsescu.
5)    Deservicii majore pentru botoşăneni care vor întâmpina probleme majore legate de schimbarea unor acte, deplasarea anevoioasă până la noul centru administrativ de la Iaşi, haosul ce se va crea în tribunale şi în curţile de apel, pierderea sau dezorganizarea datelor personale sau de proprietate prin mutarea arhivelor etc.
Expunerea de motive urmează să fie completată cu idei ale liberalilor, după care împreună cu proiectul de hotărâre va fi depusă la Consiliul Judeţean pentru a fi dezbătut cât mai repede posibil.