Valeriu Iftime a acordat un amplu interviu pentru Gazeta Sporturilor, în care vorbește despre cantonamentul echipei, despre sporturile practicate, dar și despre posibilele plecări de la FC Botoșani.

- Domnule Iftime, cum a fost cu echipa în cantonament?

- Pentru mine e mereu super OK, pentru ei nu știu (râde). Pe lângă faptul că-s mai aproape de băieți, pot înțelege câteva lucruri, mai de finețe, dintre fotbaliști, staff și așa mai departe. Mai fac și puțin sport, plus că văd și la jucători mai multă înțelepciune. La Botoșani stau foarte puțin cu ei, poate o dată pe lună.

- Ce sporturi practicați când aveți vreme?

- Tenis! Tenis de câmp. Să nu credeți că sunt vreun Sampras! Sunt de la Botoșani (se amuză copios). Joc de 10 ani tenis, o fac de plăcere. De două ori pe săptămână maximum. Uneori mai și alerg.

- De transfer lui Racovițan ce se mai aude?

- Are o ofertă interesantă din Polonia, încă nu știu ce se va întâmpla. Dacă transferul nu se face, nu ne supărăm foarte tare. Sper ca băiatul să rămână în aceeași stare. Că mă întreba și el, dacă știu ceva, ce spun eu despre acest transfer. În general, nu prea îi sfătuiesc. Dacă nu-s sigur de context. Dacă pleca în Spania, în prima ligă, l-aș fi împins eu. În Polonia nu știu dacă e un fotbal mai echilibrat sau mai bun decât al nostru.

- Alte posibile tranzacții?

- Mai avem o ofertă pentru Edjouma, tot din Polonia. E adevărat că suma nu-i foarte interesantă. Am zis că l-aș da pe Edjouma pe o ofertă de nerefuzat. Adică un milion de euro. Hai la 800.000 îl dau azi. Însă la jumate deja mă gândesc. Pentru Racovițan luăm cam ce ne dorim, cu aproximație. Sare cu mult de 500.000 de euro.

- Cum e cazul Ongenda?

- Hervin e ca atunci când citești o poezie. O citești, îți place, o uiți, iar o citești, iar îți place, iar o uiți. Nu știu ce să zic. Am o afinitate specială pentru talentele astea, pentru geniile astea. Așa de mult aș vrea să nu dea cu capul în bară, să aibă o ofertă bună, să dea lovitura, să câștige bani, să se realizeze. Produce spectacol acest băiat. Nu-s convins că are pregătirea asta mentală. Trebuie să se așeze. Nu știu dacă se va maturiza vreodată. Aș vrea să plece, pentru că noi am lua niște bani, el ar avea un salariu de vreo 9 ori mai mare.

- De unde e oferta?

- Din zona Golfului. N-a fost o discuție clară, pentru că el nu pleacă liber. Trebuie să negocieze cu clubul. Mă tem că mulți impresari care roiesc în jurul fotbaliștilor își fac interesul. Fac transferul, iau niște bani. Te fură puțin atmosfera asta, că pleci. Mă tem că iar o încurcă, iar revine curând la noi. Nu știu ce să zic. Eu l-am rugat să rămână. Ba i-am făcut o ofertă peste toate regulile mele, am spart tot, toate plafoanele! Așa, pare că înțelege, apoi la o jumătate de zi e schimbat.

„Impresarii sunt cărăuși de carne vie”

- Mai faceți afaceri cu Gigi Becali?

- Oricând aș face afaceri cu domnul Becali! Există, fără îndoială, un tip de respect, cel puțin din partea mea, pentru oamenii care au cheltuit bani în fotbal. Unii au reușit, alții nu. OK, la ora actuală FCSB nu e o echipă reușită, cel puțin după așteptările patronului. Astăzi nu am ceva concret cu FCSB, asta e.

- Vă întrebam din cauza problemelor cu banii de pe urma lui Moruțan.

- Nu m-a deranjat. Eu, personal, nu l-aș fi vândut pe Moruțan atunci. Dacă îl dădeam, îl dădeam cu bani mai mulți. Dar na, fiecare... Cred că de multe ori, noi, cei care suntem în fotbal, proprietarii, judecăm fotbaliștii ca pe niște obiecte tranzacționare. Ca și cum ai vinde un butoi de motorină sau un aparat frigorific. Și nu e așa! Nu vorbesc despre impresari, că ăștia sunt chiar transportatori, cărăuși de carne vie! Asta deși vorbesc mult, că-i copilul lor și se ocupă de el, dar ei trăiesc din asta, așa devin meschini, cinici.

Revin la responsabilitate, pentru că noi trebuie să fim atenți la educația lor, la traseul lor viitor. Noi nu gândim ceea ce se va întâmpla cu ei mai departe. Așa am făcut și cu Moruțan. Copilul are nevoie de asistență, pentru că nu e prost, ba chiar e deștept! Păi, înainte jucam cu Arsenal și Sevilla, chiar asta vorbeam cu Marius și jucătorii la masă. M-am răcit când auzeam. Păi, acum dacă jucăm cu Arsenal, intrăm în carantină toată țara. E ceva incredibil unde am ajuns. Cum creșteau acei copii? Interviul integral aici...

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: