REORGANIZARE teritorială: Numărul județelor redus la 15, orașele - localități cu minimum 10.000 de locuitori

Camera de Comerț și Industrie a României și mai multe organizații patronale cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării.

 

Motivul acestei solicitări ar fi reducerea aparatului birocratic.

 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) își exprimă astfel îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă.

 

CCIR reiterează, printr-un comunicat remis pe 18 aprilie, nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

 

CCIR argumentează că în împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic.

 

”Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate”, se precizează în comunicat.

 

În această conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală, mai precizează sursa citată.

 

CCIR precizează că acestui demers al Camerei Naționale, absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.