Noi miștouri de la bucureșteni: Botoșăneni-s săraci lipiți, iar sucevenii cu multă minte

Dacă într-un articol anterior, reporterii ziarului de satiră Times New Roman, se amuzau pe faptul că județul Botoșani este o ”oază de sărăci, într-o mare de sărăcie”, iată că a venit și rândul sucevenilor să fie luați la mișto. Vezi mai jos zece lucruri ”neștiute” despre vecini.

 

• Pădurile judeţului sunt defrişate periodic pentru a face loc mânăstirilor;

• Pentru că locuitorii nu recunosc că sunt moldoveni, li se mai spune buzoienii nordului;
• Suceava a fost capitala Moldovei în secolele 14-16, dar la cum arată în curând nu va mai fi nici capitala judeţului;

• Județul are suprafaţa Luxemburgului şi sărăcia Indiei;

• Majoritatea locuitorilor trăiesc din banii trimişi acasă de vameşii de la Vama Siret;

• Copiii din Suceava învaţă să folosească drujba înainte să înveţe să meargă;

• Cele mai multe maici din mânăstirile judeţului se roagă la Dumnezeu să le dea putere să plece din ţară;

• Sucevenii au devenit români în 1918, când au fost răpiţi de români de la sânul ţării mamă, Austro-Ungaria;

• Aşa-zisa cetate de scaun a Sucevei era mai mult bordelul lui Ştefan cel Mare;

• Cea mai mare mândrie a sucevenilor este că nu o duc la fel de prost ca botoșănenii.

[[readotherarticle:botosaneanul.ro:37928:Botoșaniul din nou pus într-o lumină proastă: O oază de săraci, într-o mare de sărăcie]]