Două dintre cele mai sângeroase bătălii date de voievozii faimoşi ai istoriei românilor au avut loc pe teritoriul de astăzi al judeţului Botoşani. Una dintre acestea a fost considerată un adevărat punct de cotitură iar cealaltă a intrat în legendă prin tratamentul inuman aplicat prizonierilor de război.
Fără doar şi poate Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul sunt doi dintre cei mai faimoşi voievozi români. Iar faima le-a fost dublată de realizări administrative şi politice. În primul rând au rămas însă cunoscuţi pentru războaiele purtate pe tot parcursul domniilor.
Două dintre cele mai sângeroase bătălii purtate de aceşti domnitori au avut loc pe teritoriul de astăzi al judeţului Botoşani. Deşi cel puţin una dintre ele a intrat în legendă, puţini mai ştiu locul unde s-au desfăşurat şi poveştile macabre din spatele lor.
Una dintre cele mai faimoase legende legate de domnia lui Ştefan cel Mare este semănarea unei păduri cu ajutorul soldaţilor polonezi luaţi prizonieri după o bătălie cumplită. Practic, toată lumea a auzit de ”Dumbrava roşie”, pădurea tânără semănată cu prizonieri înhămaţi la pluguri, epuizaţi până la moarte şi al căror sânge ar fi hrănit codrul.
Dincolo de legendă, documentele spun că această practică era folosită în realitate. Sângerosul supliciu ar fi avut loc după ce Ioan Albert, regele Poloniei a invadat Moldova lui Ştefan cel Mare. Totul a pornit de la un conflict polono-moldovean legat de provincia Pocuţia, dar şi de dorinţa lui Ioan Albert de a cuceri Moldova şi de a oferi acest principat fratelui săi mai mic Sigismund. În 1496 cu o puternică armată Ioan Albert intră în Moldova. Asediază fără succes Suceava, cetatea de scaun şi mai apoi cu o armată înfometată a decis să se retragă, scrie Adevărul.
În vara anului 1600 voievodul muntean Mihai Viteazul se afla la apogeul puterii sale. A reuşit în anul 1599 să cucerească Transilvania iar mai apoi se repezise asupra Moldovei, reuşind ceea ce nimeni nu izbândi-se înaintea lui, unificarea celor trei principate sub un singur sceptru.
Bătălia decisivă care a consfinţit cucerirea Moldovei s-ar fi dat la Verbia, undeva pe malurile Jijiei, în actualul judeţ Botoşani. A fost de asemenea o bătălie deosebită de sângeroasă. Totul a început în primăvara lui 1600. După ce a terminat cu ocuparea Ardealului, Mihai Viteazul s-a îndreptat către Moldova. La aceea vreme pe tronul principatului Moldovei se afla Ieremia Movilă, un vasal al polonezilor. Acesta datora tronul cancelarului Zamyskii iar polonezii făcuseră pace cu turcii. Tocmai de aceea politica expansionistă a lui Mihai Viteazul dar şi războaiele sale cu turcii nu erau văzute bine nici de polonezi, nici de Movileştii care plăteau tributul regulat otomanilor.
Tocmai pentru a-şi asigura susţinerea Moldovei, Mihai Viteazul dorea înlăturarea lui Ieremia Movilă. Aşa că a intrat cu oastea prin pasiul Oituz. Avea peste 17.000 de luptători. Ieremia Movilă a încropit o armată formată din moldoveni, polonezi şi diferiţi mercenari. A urmat însă un marş victorios al domnitorului muntean.
Click AICI pentru articolul complet
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
