Nu se sfiește să spună despre el că este ”moldovean get-beget” și, de câte ori are prilejul, vorbește despre copilăria din fosta stradă Luceafărul 78.
Cristi Puiu s-a născut pe 3 aprilie 1967, la București, din părinți botoșăneni. Tatăl Emil s-a născut la Roma, iar mama Iuliana este originară din Nicșeni, județul Botoșani. Mai are doi frați, alături de care a copilărit în mahalaua Botoșanilor, pe strada Luceafărul 78, așa cum mărturisește în mai multe rânduri.
Într-un interviu realizat de Eugenia Vodă la cunoscuta emisiune ”Profesioniștii”, Cristi Puiu vorbește despre rădăcinile sale:
"La Botoşani era Bunelul, bunicul după mamă. Bunicii după tată, tot din Botoşani, au venit în 1946 în Bucureşti, cu foametea din Moldova… Moldovean get-beget! M-a mai întrebat pe mine cineva: "Domnule Puiu, de unde sunteţi?" Din Bucureşti. "Dar părinţii?" Din Moldova. "De unde din Moldova?" Din Botoşani. "Aaa, păi sunteţi bucovinean". Nu, sunt moldovean, nu bucovinean. Mă trag de la Botoşani... Ai mei erau ţărani cu animale, cu pământ... Erau ţărani! Marea foamete din Moldova, pe Bunelul şi Bunica nu i-a adus la Bucureşti. Pe părinţii tatei, da. Tataia a fost pompier la Rapsodia Română, Mamaia a fost garderobieră la Academia Română. Noi, eu şi fratele meu, am crescut în Bucureşti şi la Botoşani".
A debutat în lungmetraj cu "Marfa şi banii", în 2001. Un film despre care s-a scris mult în vreme și care a adunat numeroase premii internaționale. Se spune despre acest film că a inaugurat noul val românesc în cinematografie. Trei ani mai târziu câştiga Ursul de Aur la Berlinală, cu scurtmetrajul "Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea". Al doilea scurtmetraj, "Moartea domnului Lăzărescu", un film din 2005, a fost distins cu trofeul secțiunii Un Certain Regard, la Festivalul de Film de la Cannes - 2005. În 2010 urma "Aurora". În 2016 a făcut mare vâlvă cu "Sieranevada", foarte bine primit de critici, premiat și studiat în mediile academice. Lansarea de la Botoșani, în noiembrie, a adunat sute de oameni.
Despre Cristi Puiu se spune că a reușit să schimbe multe în cinematografia românească. A pus sare acolo unde doare, apoi a și întors cuțitul în rana filmului autohton. O industrie păguboasă, fisurată de jocurile unei corupții care a cuprins toate domeniile, inclusiv cele artistice. Căreia Cristi Puiu i-a venit de hac.