O poveste fabuloasă, cunoscută de foarte puțini botoșăneni care, unii dintre ei, trec zilnic pe lângă liceul care poartă numele celui mai mare poet român.
Povestea bustului Eminescu începe în primăvara anului 1930, la Cernăuți. Pe 29 mai se făcea public un concurs prin care organizatorul - ”Liga culturală” secția Cernăuți (președinte prof. univ. dr. Vasile Gherasim) - îi provoca pe artiști să realizeze o machetă pentru un bust care să îl reprezinte pe ”maturul Eminescu, din timpul Luceafărului”. Fondurile, spuneau atunci reprezentanții ”Ligii culturale, ”le-am adunat încet şi anevoios…”.
”Din lucrările prezentate de opt artişti concurenţi, după o bună chibzuire, acea prezentată de artistul sculptor din Iaşi, anume domnul R. P. Hette, cu condiţia ca să mai facă unele modificări, ce i le-am indicat atunci. Bustul acesta, deci, ultima realizare a proiectului prezentat de domnul Hette, atunci, iar soclul fu executat de domnul Carol Moscaliuc, întocmai după indicaţiile date de domnul Hette.
Comisiunea artiştilor, întruniţi la Ministerul Artelor, a aprobat lucrarea cu unanimitate de voturi, astfel că inaugurarea acestui bust se face după ce au fost împlinite toate formele şi după ce comitetul nostru poate să privească, cu cea mai sinceră satisfacţie sufletească, la o operă înfăptuită…”,
scria Vasile Gherasim în articolul ”Solemnitatea desvelirii bustului Mihai Eminescu la Cernăuţi”, „Junimea Literară”, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1930, pp. 401-410, Cernăuţi.
Momentul dezvelirii avea loc într-o zi de duminică, 7 decembrie 1930, ”pe o vreme admirabilă ca de primăvară”. Aflăm tot din ”Junimea Literară”:
”S-a dezvelit, în parcul Arboroasa, din faţa Catedralei, bustul nemuritorului Eminescu. (…) O imensă mulţime de pioşi admiratori ai poetului era adunată în Catedrală, unde s-a săvârşit un parastas pentru odihna sufletului aceluia care a fost un fervent român şi un bun creştin…”.
(Cernăuți, 1930)
Doar 10 ani avea să rămână la Cernăuți bustul poetului botoșănean. În urma ultimatumului din 26 iunie 1940, statul român retrage de pe teritoriile ce urmau să fie cedate toate bunurile artistice. Printre ele și bustul care îl reprezenta pe Mihai Eminescu. În septembrie, lucrarea ajunge la București, unde este predată Muzeului de Artă Națională.
Bizar, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, și încă vreo trei decenii după, bustul lui Eminescu dispare din muzeul din București.
Nimeni nu mai știe nimic de el până în 1984, când este găsit în holul școlii ”Mihai Eminescu” din Botoșani, cel care făcea descoperirea fiind prof. Victor Macarie, în trecere prin orașul moldav.
Bustul rămâne la Botoșani, pe 15 septembrie 1987 fiind redezvelit și păstrat aici unde se află și astăzi: în fața Colegiului Național ”Mihai Eminescu”.
(Bustul în fața Colegiului Național ”Mihai Eminescu” Botoșani)
Vania Atudorei, un împătimit de Eminescu chiar și pe meleaguri canadiene, acolo unde trăiește de câteva decenii, reia pentru publicația Botoșăneanul povestea impresionantă a lucrării lui Hette.
”Frumosul bust al lui Mihai Eminescu din fața Liceului ”Mihai Eminescu” din Botoșani a fost adus în România de la Cernăuți în timpul războiului în 1940 pentru a nu fi distrus de ocupanții sovietici. Este unul dintre cele mai frumoase busturi care au fost sculptate în memoria poetului național al României”,
Prof.Vania Atudorei
Richard Hette s-a născut la Piatra Neamț în 1890, a studiat în Franța, la Paris, și în Italia, la Florența, și a fost profesor la Iași și la București. A fost pe front în timpul Primului Război Mondial și a realizat peste 250 de lucrări. La Iași mai există alte două monumente Eminescu realizate de Richard Hette: bustul de la Muzeul Literaturii Române și basorelieful de la Academia din Iași.
De asemenea, potrivit prof. Vania Atudorei, soclul bustului de la Botoșani a fost realizat de către Carol Moscaliuc, din Cernăuți, după indicațiile sculptorului R. Hette. Același Moscaliuc a făcut și soclul monumentului lui Eminescu de la Mănăstirea Putna, dar și soclul Regelui Ferdinand I - din orașul Văşcăuţi, de lângă Cernăuți, la 2 iunie 1936, ”monument care însă nu a mai putut fi salvat și care a fost distrus de hoardele rusești bolșevice în 1940 în furia lor de a distruge și nimici tot ce era românesc pe acel teritoriu”.
Locul gol al acestui monument din Parcul Central din Cernăuți, unde bustul a stat timp de 10 ani, orașul în care Eminescu a venit când avea 8 ani și în care a studiat timp de 8 ani, a rămas că o rană nevindecată, spune astăzi prof. Vania Atudorei.
”Iar unii ucraineni îl consideră pe Eminescu un ucrainean trădător de țară și origini și care a trecut la români. În ce împrejurări a ajuns bustul de la București la Botoșani? Și mă întreb, oare câți dintre elevii și profesorii de la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Botoșani sau botoșăneni, cunosc povestea și valoarea acestui bust care peste 8 ani va avea 100 de ani?
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
