INTERVIU Gabriel Eremia - Terapeutul care ia durerea cu mîna

 

IMG_4056La doar 35 de ani, Gabriel Eremia are deja în spate o experienţă de 12 ani de practică a osteopatiei combinată cu terapia alternativă. Poate că, pentru mare parte dintre noi, aceste termene reprezintă încă un tărîm necunoscut, în care refuzăm să păşim. De fapt, ocupaţia lui Gabriel, care e terapeut, este mai exact o metodă de vindecare a anumitor afecţiuni prin şedinţe de masaj sau palpare musculară, în cazuri în care nu de puţine ori, din necunoştinţă de cauză, se apelează la intervenţii chirurgicale. Am avut ocazia să îl urmăresc pe Gabriel Eremia în preajma unui grup de persoane care sufereau de diverse afecţiuni mai mult sau mai puţin grave, să observ cu surprindere cum practic “ghiceşte” zonele sensibile care duc la apariţia unor boli şi care, în mod paradoxal, pot fi vindecate într-un mod extrem de facil, care contravine medicinei clasice.Eu încerc întotdeauna să găsesc originea punctului slab, care duce la declanşarea unor afecţiuni, contrar unor medici care vindecă doar locul dureros, fără a lua în seamă şi sursa”, explică Gabriel Eremia. O durere explozivă de spate, a unui braţ sau a unui picior, o hernie de disc sau un uter inflamat, sunt doar cîteva dintre afecţiunile pe care Gabriel le poate vindeca doar prin palpare sau manipulare a unor nervi sau vertebre din coloana vertebrală. Asemeni lui, mai practică osteopatia şi terapia alternativă doar alţi doi terapeuţi în România. Potrivit lui Gabriel, adresabilitatea acestei metode în rîndul bolnavilor este încă întîmpinată cu reticenţă sau chiar refuzată de medicina clasică. Cunoştinţele din acest domeniu ajută practic la stabilirea exactă a diagnosticului şi la aplicarea unui tratament eficient, lucru care îi scuteşte pe mulţi dintre pacienţi de consumul inutil cîteodată de medicamente. Iar cel mai important aspect, este recuperarea într-un mod mult mai facil. "Este o repulsie a medicinii clasice şi a celor care o practică faţă de terapie alternativă" - Ceea ce practici tu, se poate asocia cu kinetoterapia sau masajul? - E mai mult decît kinetoterapie, este un complex de terapie alternativă îmbinată în funcţie de necesităţile pacientului, fiecare pacient îţi vine cu anumite probleme. Dacă e să analizăm şi să zicem că marea problemă acum actuală a omenirii este hernia de disc, ceea ce nu se întîmpla acum 10 ani sau acum 15 ani o hernie de disc să o găseşti la o persoană peste 20 de ani care acum practic vin pe bandă. Lucrurile astea în mare parte sunt “rezolvate” de medicina clasică. Acum să nu se înţeleagă că reneg chirurgia, însă de multe ori sunt tratate necorespunzător pentru că sunt unii pacienţi care nu au nevoie de bisturiu. Să zicem că este o repulsie a medicinii clasice şi a celor care o practică faţă de terapie alternativă, sunt medici care nu acceptă ideea ca un pacient ar putea fi vindecat prin medicină alternativă. Întotdeauna au existat divergenţe de opinii între aceste două categorii. - Te-am văzut mai devreme cum practic te-au uitat la o persoană şi ţi-ai cam dat seama de afecţiunile de care suferă şi cam ce anume deranjează din punct de vedere al sănătăţii. E e o chestie de “geniu”, sau acest lucru se învaţă la pe băncile facultăţii? - E mult spus genialitate. În primul rînd îţi trebuie foarte multă dăruire, înclinaţie spre direcţia asta să poţi învăţa din plăcere. Ceea ce m-ai întrebat, că mă uit la o persoană şi îmi dau seama de afecţiunile pe care le are ţine foarte mult de anomaliile sistemului scheletic, pentru că, ceea ce se întîmplă cu scheletul omului, este un lucru care să zicem e limbajul corpului de a-ţi spune ce nu e în regulă cu el. Pînă nu de mult se considera că sau mai auzeam pe la anumiţi doctori, că e normal să ai un picior sau o mînă mai lungă decît cealaltă, la femei un sîn mai dezvoltat decît celălalt. Ei, anomaliile astea nu prea sunt, în sistemul osos nu există asimetrie, el este perfect simetric, asimetriile care apar la om, apar în momentul copilăriei, sunt oase care în dezvoltarea lor apar a fi mai multe, dar pe parcursul creşterii ele se asimilează şi formează o singură parte, ceea ce se întîmplă vizual cu o persoană, mie îmi dă în proporţie de 70% anumite boli care apar din entorse, probleme ale coloanei, etc. "Doctorii imediat te operează, eu dau şansa de a se recupera prin metode mai puţin brutale" - Bolile interne, de exemplu ulcerul, sau probleme ale circulaţiei sîngelui care pot provoca un accident vascular, pot fi depistate cu ochiul liber? - Da, pot fi depistate chiar şi cu ochiul liber în anumite cazuri, fără însă a generaliza. Nu o să poţi să îţi dai seama de cancer la o persoană care este dezvoltată prea mult de exemplu, iar aici eu sunt de părere că ar trebui să existe o colaborare între medicina clasică şi terapia alternativă. Eu nu spun niciodată că sunt mai bun decît un medic sau medicina clasică e mai proastă, dar eu susţin şi voi susţine tot timpul această colaborare benefică pentru binele omenirii, care sper că se va concretiza în viitor. Filozofia asta de a pune mîna pe om, de a-l întreba ce îl doare, de a purta discuţii cu el în privinţa problemelor de sănătate, s-a cam pierdut în timp. Din dorinţa de a avea un flux al pacienţilor cît mai mare se trece foarte uşor peste anumite aspecte, pe care cei ca mine le văd şi le tratează altfel. Este foarte uşor să spui unui pacient ce pastile să ia dacă îl doare stomacul, cu toate că pe el poate nici nu îl doare, iar durerea este cauzată de altceva, dar sunt medici care se lasă duşi în eroare de vorbele pacientului şi atunci ar trebui să intervină palpaţia pentru ca medicul să vadă într-adevăr dacă acolo este problema. - Am văzut la televizor fel de fel de specialişti, că nu pot să le spun altfel, care prin diverse metode promit vindecarea unor boli cîteodată incurabile. Se bazează pe unele practici care cîteodată uimesc, cum ar fi vindecarea prin atingere, medicul din Brazilia, sau tăierea pleoapelor, etc.,ce părere ai despre aceşti medici? - Hai să nu generalizăm. În primul rînd medic e titulatura de doctor a unei persoane care a terminat o facultate, cei care după cum susţii tu că te pun să îţi bei de exemplu propria urină în vederea vindecării ... nu intru în amănunt, dar în unele cazuri într-adevăr dă rezultate, nu intru în amănunt de ce, pentru că sunt lucruri care eu nu le-am aprofundat, dar au venit oameni şi mi-au zis că s-au rezolvat. Nu mă întreba cum, că nu ştiu, eu nu o să îndemn niciodată un om să facă un lucru de care nu sunt sigur pentru că ar însemna ca informaţia pe care am preluat-o de la alţii să o consider viabilă fără ca să o verific, iar eu nu pot face lucrul acesta. Unde m-aş clasifica eu ... ? În breasla celor cu terapie alternativă care nu au nici în clin nici în mînecă cu medicii, pentru că ei sunt foarte închişi la ceea ce fac eu, pentru că sunt adepţii bisturiului. Ori eu nu gînndesc aşa. Sunt boli care pot fi vindecate prin şedinţe de masaj, prin manipulări a coloanei vertebrale, prin eliberarea nervilor sistemului nervos din coloană. Pentru că, de exemplu, la o hernie de disc pacientul îi zice medicului, “mie îmi amorţeşte piciorul” şi atunci medicul îi zice să meargă pe vîrfuri şi dă diagnosticul “ai hernie de disc, trebuie să te operez”, ori e prematur să îi spui unui om că are hernie de disc, chiar şi în urma unui RMN în care apar nişte comprimări ale vertebrelor, nişte eroziuni ale discurilor intervertebrale, dar care nu sunt chiar hernii. Hernia de disc este de fapt ruperea discului intervertebral, care este confundată cu o lombosciatica care e sora mai mică a herniei de disc ca să fiu mai explicit. Doctorii imediat te oprează, eu dau şansa persoanei respective de a se recupera prin alte metode, mai puţin brutale. Gabriel Eremia îşi desfăşoară activitatea în prezent în Malta, unde deschiderea pacienţilor spre terapie alternativă este una mult crescută faţă de a celor din propria sa ţară şi unde totodată, poate fi remunerat pe măsura eforturilor sale. Interviu realizat de Gabriela Erdic