Sîmbătă se împlinesc fix două luni de cînd liberalii, cu sprijinul social-democraţilor, şi-au pus vicepreşedintele la Consiliul Judeţean. Fost director al Casei Corpului Didactic, Cătălina Lupaşcu a avut un început de mandat marcat de conflicte atît cu preşedintele Mihai Ţâbuleac, cît şi cu jurnalişti. Între timp a început să iniţieze un proiect prin care încearcă să transfere licitaţiile pentru infrastructură de sub controlul şefului CJ la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri. Miza financiară este una uriaşă. Numai anul trecut pentru drumuri s-au organizat licitaţii de 10 milioane de euro. „Noi reprezentăm opoziţia în CJ” -         Cum v-aţi acomodat în fruntea Consiliului Judeţean? -         Da … m-am acomodat … uşor, ca să spun aşa, avînd în vedere că instituţiile care îmi sunt date în subordine reprezintă în mare parte învăţămîntul şi instituţiile de cultură, loc în care aş putea spun că partea de management se aseamănă foarte mult cu managementul instituţiilor şcolare, acolo unde spun eu că am competenţe în domeniu avînd în vedere că am lucrat foarte mult. -         Cum decurge relaţia cu preşedintele Consiliului Judeţean? Vă înţelegeţi, nu? -         Da. E o relaţie bună, o relaţie constructivă. Dl.preşedinte a înţeles şi sunt convinsă că a înţeles din start că acest lucru nu înseamnă altceva decît o democraţie. În Consiliul Judeţean, ca preşedinte, trebuie să fii oricînd pregătit să lucrezi cu o altă majoritate decît cea din care provii şi atunci lucrurile au decurs normal şi firesc. -         Spuneţi că vă înţelegeţi. Totuşi, sunt cîteva proiecte în care aveţi mai mult decît opinii diferite. De exemplu, joi a fost şedinţa în care s-a stabilit conducerea Camerei Agricole, mai aveţi un proiect privind mutarea licitaţiilor de la CJ la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri. -         Da, revin. Suntem într-o democraţie, în democraţie există opoziţie. Noi reprezentăm opoziţia în CJ şi aş vrea să vă spun că din contradicţii se naşte progresul. E foarte bine cînd, consider eu şi am considerat acest lucru şi cînd am fost manager, atunci cînd ai colegi care au opinii diferite şi poate vin cu idei şi proiecte diferite, e bine să le analizezi pentru că, de multe ori, ele pot aduce corecturi în propria-ţi activitate. Face parte din democraţie ceea ce se întîmplă. Aşa cum aţi văzut şi joi în Consiliul Judeţean există consens pe anumite proiecte aşa cum există şi o opoziţie şi iniţiative pe proiecte. -         Dar nu afectează buna desfăşurare a activităţii la CJ faptul că în unele chestiuni, destul de importante, aveţi opinii şi iniţiative diferite? -         Nu, aşa cum v-am spus, lucrul acesta nu atrage disfuncţii grave aspra activităţii CJ. Sunt iniţiative, sunt lucruri care se întîmplă într-o democraţie şi nu înseamnă că orice schimbare atrage după sine doar latura distructivă a lucrurilor, ci chiar putem vorbi de progres şi de altă viziune. „Voi sta pe funcţia atît timp cît majoritatea va decide” -         De ce s-a ţinut neapărat să fie un director de la PNL la Camera Agricolă? -         Nu s-a ţinut neapărat să fie dl.Dănilă că este reprezentantul PNL, ci, pur si simplu, fiindcă d-lui vine cu o expertiză în domeniu. -         Dar dl.Miriţă nu avea expertiză în domeniu, dl.Enacache, de exemplu? -         Dl.Miriţă avea doar cîteva luni, pe cînd dl.Dănilă a fost aproximativ patru ani la conducerea acestei instituţii şi în perioada respectivă a livrat foarte multe cursuri de formare, instituţia chiar era fruntaşă la nivelul ministerului şi din acest motiv am ţinut ca dl.Dănilă să preia acest interimat în perioada reorganizării şi după aceea, cu siguranţă, vine concursul. -         Ce i-au determinat pe liberali să vă susţină pe dvs. pentru funcţia de vicepreşedinte la Consiliul Judeţean în detrimentul lui Ioan Ciobanu, care fusese iniţial anunţat ca şi candidat al PNL pentru acest post? -         Aşa cum spuneam şi atunci, a fost susţinerea biroului politic judeţean. PNL, aşa cum ştiţi, este un partid în care democraţia îşi spune cuvîntul. A fost o susţinere la nivelul biroului politic judeţean. În alte lucruri, spus sau nespuse, n-aş vrea acum să intru în amănunte. -         Cine v-a propus pe dvs.? Florin Ţurcanu, preşedintele organizaţiei sau un alt membru? -         Nu, nu, nu, propunerea a venit de la primarul de la Mihai Eminescu, dl.Verginel Gireadă . -         Aţi văzut că sunt foarte dese schimbările astea de vicepreşedinte la CJ. Dvs. cît credeţi că o să staţi pe funcţie? -         Vot sta pe funcţia atît timp cît majoritatea va decide. Nu pot să gîndesc la o perioadă anume de timp fiindcă acest lucru face parte din jocul democraţiei şi atît timp cît majoritatea va decide, voi rămîne. „N-am făcut parte din comisia de recepţie de la Casa Corpului Didactic” -         Aţi fost director la Casa Corpului Didactic şi în perioada în care aţi fost director acolo s-a derulat o investiţie de 25 de miliarde de lei vechi. Acum a început să se strice tavanul … -         Mă aşteptam şi mă bucur că mi-aţi pus această întrebare fiindcă am văzut şi eu ziarele ultimelor zile. Atunci cînd am preluat această investiţie proiectarea fusese făcută cu un an de zile înainte, în perioada d-nei Corina Hruşcă, iar la 1 septembrie, cînd am venit eu ca director, avusese deja loc licitaţie pe partea de construcţii. Practic, doar am semnat contractul. Trecuse toată perioada legală. -         Dar nu aţi urmărit lucrările? -         Cu siguranţă am urmărit lucrările. Investiţia s-a derulat într-adevăr pe perioada mandatului meu, perioadă în care am avut angajat şi un diriginte de şantier avînd în vedere că eu personal nu m-aş fi putut ocupa de o asemenea investiţie neavînd competenţa necesară. Ceea ce se întîmplă acum nu face altceva decît să arunce o pată pe această firmă de construcţii. În acelaşi timp, atunci cînd mi-am încheiat mandatul la Casa Corpului Didactic, am avut o discuţie cu dl.director Gică Manole în care mi-aş fi dorit să prezint anumite lucruri pe care şi eu le-am sesizat la această construcţie, mai ales că acea perioadă în care am plecat se făcuse recepţia la finalizarea lucrărilor şi urma o perioadă de un an de zile în care … -         Dvs.aţi semnat procesul verbal de recepţie? -         La finalizarea lucrărilor a fost o comisie, nu am făcut eu parte din comisie, ci a fost o comisie formată din … -         Şi dvs. ca director de instituţie nu v-aţi pus nici o semnătură, nimic, pe nici un act? -         La recepţia finală, la terminarea lucrărilor? -         Da, da -         Nu, la terminarea lucrărilor a fost desemnată o comisie prin decizie fiindcă nu pot eu ca manager să mă desemnez în acea comisie, comisie în care a fost prezent inclusiv specialistul de la IŞJ, un reprezentant de la unităţi locale. Comisia a respectat cu totul partea legală a lucrurilor. Ce vroiam eu să vă spun este că, în această perioadă de un an de zile în care lucrarea este în garanţie ar fi trebuit şi dl.director trebuia să facă pasul imediat următor în momentul în care eu i-am spus că a avut loc o recepţie la terminarea lucrării, ar fi trebuit ţinut, conform legii, jurnalul clădirii. În acest jurnal se stipulează toate disfuncţiile şi alături se regăsesc adresele trimise constructorului. Şi atunci această decizie de a da în judecată constructorul putea veni mai devreme. Nu e vina mea. Dacă aş fi fost eu specialist, deci dacă ar fi apărut probleme grave pe partea de formare profesională a cadrelor didactice, pe cursurile pe care le-am acreditat … -         Acolo nu se cheltuie 25 de miliarde -         Da, este adevărat, gîndiţi-vă ce pot eu să fac, ce se poate întîmpla? Legal este ceea ce face la ora actuală dl.director. Dacă respectiva firmă nu remediază lucrările şi aici l-aş ruga pe dl.director să fie foarte atent la felul în care această firmă remediază lucrările, poate fi dat în judecată. Deci, din punctul meu de vedere, acelaşi lucru l-aş fi făcut şi eu. Problema este de fapt a firmei, care a executat o lucrare greşită. Şi vă daţi seama, la o discuţie pe care am avut-o cu dl-administrator Şoptică îmi spunea şi d-lui că lucrarea a fost destul de dificilă avînd în vedere că, fiind lucrare de patrimoniu, a trebuit să realizeze manual cumva acoperişul. Acest lucru nu atrage după sine faptul că n-ar fi trebuit lucrarea respectivă să fie făcută corect, dar v-am spus, mai mult decît ceea ce am putut face, nu s-a putut. De acum se fac paşii legali şi lucrurile trebuie puse în făgaşul normal. „PNL ar fi trebuit să intre la guvernare pentru a nu lăsa loc independenţilor” -         Prin decembrie parcă a avut loc o delegaţie permanentă a partidului la Bucureşti unde aţi votat diferit faţă de preşedintele organizaţiei în ceea ce priveşte posibilitatea intrării la guvernare -         Da, atenţie … da, atenţie. E adevărat, dvs. aşa trebuie să puneţi întrebările. Aş fi votat diferit dacă dl.preşedinte ar fi votat împotriva şi eu aş fi votat pentru. Atenţie ! -         D-lui s-a abţinut -         Dl.preşedinte s-a abţinut şi v-aş ruga frumos să aveţi grijă de nuanţă. D-lui s-a abţinut deoarece înainte de această delegaţie permanentă a avut loc o şedinţă a consiliului de conducere, loc în care probabil s-au discutat şi alte probleme care probabil l-au determinat să se abţină. Atenţie, că n-a fost un vot total diferit. -         Reformulez. De ce nu v-aţi abţinut şi dvs.? -         Pînă la urma urmei, v-am spus. Important este să nu ai idei sau poate să votezi contradictoriu atît timp cît tu vii acolo cu acelaşi mandat care ţi l-a dat delegaţia teritorială sau biroul politic judeţean. D-lui are dreptul să se abţină, ceea nu înseamnă un vot negativ, iar eu aveam dreptul să votez pentru fiindcă acolo aşa … -         Dvs.personal credeţi că PNL ar fi trebuit să intre la guvernare? -         Şi zilele acestea mă gîndeam la acest lucru. Cred că e o diferenţă de viziune. Da, dacă ar fi să mă gîndesc aş spune da, PNL ar fi trebuit să intre la guvernare pentru a-şi pune în practică programul, pentru a nu lăsa loc independenţilor, respectiv trădătorilor să participe la guvernare şi să fie trataţi ca un partid politic. -         Câmpanu şi Rebenciuc sunt trădători? -         Deci, eu vă spun : toţi cei care se află în această zonă a independenţilor fiindcă nu sunt un partid firesc, dar, în acelaşi timp aş spune că, în condiţiile în care am fi intrat la guvernare alături de aceşti independenţi, vă spun sincer, nu mi-aş fi dorit personal. Deşi, e adevărat, ambele opţiuni sunt destul de dificile pentru noi : şi opoziţia, şi intrarea la guvernare, după părerea mea au aceleaşi avantaje şi limite. „O numită parte a presei are anumite prietenii” -         Mai este presa botoşăneană de 2 lei? -         Apropos de presa botoşăneană de doi lei … Cu siguranţă a făcut parte din ceea ce am discutat la început, acomodarea mea. Se ştie şi se simte faptul că o anumită parte a presei are, aş putea spune, anumite prietenii şi atunci prezintă, de multe ori, lucrurile scoase din context, dîndu-le un  alt înţeles sau un alt subînţeles. E adevărat că a fost o perioadă în care nu m-am simţit foarte bine, mai ales că apăreau şi lucruri neadevărate. Ştiu şi mi-aş dori să fie o relaţie cu presa bună şi sunt convinsă că va fi. Dar atîta timp cît în presă se vor spune lucruri neadevărate, mă gîndesc mai mult la deontologia celor din presă, care … -         Ne puteţi da exemplu de un lucru neadevărat? -         Da, a fost momentul în care şi dvs. mi-aţi spus că recunoaşteţi că nu e bine ceea ce s-a scris, faptul că într-un ziar, nici nu mai reţin exact în care, se scria că,se pare, u mi-am făcut studiile la Petre Andrei. Nu că ţin foarte mult la studiile mele, ceea ce am făcut, am făcut pur şi simplu pentru mine ca persoană şi nu pentru a mă folosi de ele. Dar consider că nu e conform cu deontologia profesională. Şi cînd vorbesc de deontologie mă refer la reguli scrise şi nescrise ale fiecărei profesii în parte. Şi atunci, poate, chiar dacă nu ne place un om, măcar să îl lăsăm să ne demonstreze ce poate şi ce nu poate şi atunci, eventual, să aruncăm ceva. Deşi, a arunca cu ceva, indiferent că acel ceva ar fi vorbe sau rînduri scrise într-un ziar, repet, atîta timp cît nu sunt adevărate, nu sînt conforme cu deontologia profesională şi personal, de fiecare dată mi-am respectat deontologia profesională acolo unde am lucrat şi ţin la acest lucru. Interviu realizat de Sergiu BĂLĂŞCĂU