Într-o zi de 3 august a murit, la doar 49 de ani, unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai României. Născut într-un sat din Botoșani, a studiat Medicina și Științele Naturale la Paris, unde a obținut și doctoratul, la doar 23 de ani.
Dimitrie Brândză s-a născut pe 22 octombrie 1846, în Bivolu, azi Viișoara, județul Botoșani. S-a stins din viață pe 3 august 1895, în Slănic Moldova. A înființat Grădina Botanică din București, care îi poartă astăzi numele.
A absolvit cursurile Facultăților de Științe Naturale și Medicină ale Universității din Paris, obținând doctoratul, în 1869. Activează ca medic și profesor de botanică la Universitatea din Iași. Este numit custode al Muzeului de medici și naturaliști din Iași și are ocazia să studieze colecțiile muzeului de floră a Moldovei.
În 1874, este transferat la Universitatea din București, la catedra de științe naturale, desfășurând o activitate multilaterală. Aici studiază colecțiile lui Dimitrie Grecescu, un alt fost director al grădinii botanice.
În 1875 începe să dezvolte colecția botanică a Facultății de Științe Naturale, iar un an mai târziu este ales membru al Societății Geografice Române. În 1879, in calitate de membru al Academiei Române își publică integral studiile. În 1882 obține de la ministrul educației, Petre S. Aurelian, dreptul de a înființa o secție botanică la Muzeul Național de Istorie Naturală din București.
Elaborează manuale de zoologie, botanică și geologie. Este numit profesor și director al Grădinii Botanice.
Este preocupat, de asemenea, de problemele sănătății publice, publicând lucrări despre folosirea unor plante în medicină și despre trichineloză.
Dimitrie Brândză moare pe 3 august 1895, la Slănic Moldova, la numai 49 de ani.
O activitate deosebită a desfăşurat în cadrul Grădinii Botanice din București.
"În anul 1874 Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament în centrul oraşului, pe terenurile palatului Vasile Suţu situate în faţa Universităţii. În acelaşi an, instituţia a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi având la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brândză",
se menţionează pe site-ul Grădinii Botanice "Dimitrie Brândză” București.
Pentru colecţiile botanice şi bibliotecă, Dimitrie Brândză obţine o încăpere în clădirea Universităţii, unde îşi transportă biblioteca sa şi ierbarul personal, împreună cu colecţii aduse de la Iaşi, la care se adăugau ierbarul lui Hoffmann şi cel al doctorului Carol Davila, cel care înfiinţase primul Grădina botanică din cadrul Şcolii de medicină şi farmacie, se aminteşte în lucrarea "Din viaţa şi opera marilor biologi" (Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977).
"Condiţiile improprii dezvoltării unei grădini botanice l-au determinat pe marele botanist să întreprindă numeroase demersuri pentru a obţine un teren adecvat reamenajării acestei instituţii, în conformitate cu misiunea pe care trebuia să şi-o îndeplinească. În anul 1884 acţiunile sale au fost încununate de succes, alocându-se în baza decretului nr. 659 din 28 februarie terenul şi fondurile necesare. Amenajarea noilor spaţii, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea şi popularea primelor sere (utilizând modelul serelor Grădinii Botanice din Liege), construirea Institutului Botanic în care au funcţionat, până la bombardamentul din 4 Aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul şi Muzeul Botanic, ca şi efectuarea principalelor plantaţii de arbori şi arbuşti",
se arată pe site-ul Grădinii Botanice București.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
