Parcuri industriale, parcuri industriale, parcuri industriale... Sunt două cuvinte care se repetă obsesiv la fiecare patru ani, atunci când vin alegerile, după care sunt date uitării. Nici anul electoral 2024 nu face excepție, iar se discută despre acestea, dar soluții concrete nu prea există.
Botoșani este o rușine la nivel național, fiind singurul județ care nu are un parc industrial modern. Se mai vorbește despre cel de la Bucecea, dar câte companii își desfășoară activitatea acolo?
Iar asta se întâmplă în condițiile în care, la un oraș cu vreo sută de mii de locuitori, municipiul reședință beneficia în epoca socialistă de o zonă industrială generoasă.
Indiferent că au încăput pe mâna unor români sau a unor străini, cu foarte puține excepții privatizările s-au dovedit a fi un dezastru, care mai devreme ori mai târziu s-au terminat cu un faliment.
Cum intri în Botoșani dinspre Dorohoi, pe stânga sunt mormane de moloz. Acolo a fost cândva turnătoria de la IMAIA, rebotezată Forma după revoluție. La începutul anilor 2000 fabrica a încercat să se relanseze prin producția unor tractorașe cărora li s-a făcut reclamă inclusiv la ”Surprize, surprize”.
N-au mers... Ulterior societatea a intrat pe mâna unor indieni care au dezasamblat-o la propriu.
Rămăseseră pereții și indienii s-au plictisit să mai plătească impozit pe clădiri, așa că le-au dărâmat și pe acestea.
După ani buni, munții de tencuială tronează încă acolo, dar nimeni nu se obosește să ia vreo măsură.
În vecinătate a mai rămas un corp de clădire în picioare, care la un moment dat servea drept depozit de încălțăminte.
Peste drum de fosta IMAIA ruginește ”Electromining”, companie controlată de Gabriel Chiriac, proprietarul ”Electrocontact”. După 12 ani ca primar, exact în campania electorală din 2020, Cătălin Flutur a anunțat ar fi intrat într-o asociere cu ”Electromining”, care ar fi urmat să pună la dispoziția agenților economici spații cu chirie zero până în 2021.
Cătălin Flutur promitea inclusiv că, ”săptămâna viitoare, un prim om de afaceri va lua un spațiu acolo și va deschide o fabrică de tapițerii auto”. Ca o mulțime de alte promisiuni făcute în campanie și fabrica de tapițerii și parcul industrial ca atare au rămas la acest stadiu.
În 2024, la un forum economic organizat de PNL, fostul edil șef a dat vina pe succesorul său în funcție pentru că asocierea nu a mai dat roade. De fapt, a dat... un club de noapte, care a preluat un spațiu de la parterul clădirii.
Fiindcă veni vorba de ”Electrocontact” și acolo bate vântul. Fabrica ancoră a economiei botoșănene, acolo unde au lucrat inclusiv doi foști primari, Florin Egner și Cătălin Flutur, este un pustiu industrial.
Singura activitate vizibilă este în stația de autobuz din fața fostei uzine. Și asta nu pentru că s-ar îngrămădi foarte mulți călători, ci fiindcă acolo este deschis un atelier de reparații încălțăminte.
SC Grupul Industrial Electrocontact SA a înregistrat anul trecut venituri de 706.004 lei și cheltuieli totale de 649.982, sume proprii unei afaceri de familie.
Dar să nu vă gândiți că au vândut cine știe ce echipamente electrice.
Activitatea preponderentă efectiv desfășurată a fost de ”închiriere și subînchiriere bunuri imobile proprii sau închiriate”.
Coborând spre oraș dăm peste fostul IUPS, redenumit SC Mecanex SA, condus la un moment dat de fostul consilier local Simion Drelciuc. Aici este mai multă mișcare. O parte a ajuns magazin de instalații casnice și sanitare, de unde se pot achiziționa de la aparate de aer condiționat la lavoare și căzi de baie.
Într-o altă parte s-a amenajat o stație de betoane, pentru ca în mijloc să funcționeze ca atare fosta Întreprindere de Utilaje și Piese de Schimb.
Înființată în 1972 pentru execuţia de utilaje şi piese de schimb pentru industria textilă, în 1985 a trecut la producția de pompe.
Cumpărată de grupul ”Pita”, este una dintre foarte puținele fost întreprinderi care încă mai are activitate în domeniul de bază, ajungând să aibă clienți precum OMV Petrom SA și ArcelorMittal S.A. România. Sigur, numărul de angajați este departe de cel din vremurile comuniste, dar asta și ca urmare a retehnologizării.
După fosta fabrică de pâine, devenită ”Moldopan” după revoluție și care încă este prezentă masiv pe piața botoșăneană, dăm peste Brico Depot, amenajat în fostul Praktiker, după care urmează un imens lan verde. Cei foarte tineri trebuie să știe că acolo a existat cândva o fabrică de cauciuc.
Devenită ”Arca” după revoluție, a dat faliment și a dispărut în sensul cel mai propriu al cuvântului. Terenul și construcția au fost achiziționate de ieșeanul Dănuț Prisecariu, cel care a ridicat Uvertura Mall și a renovat Hotel Rapsodia. Pur și simplu a dărâmat fosta fabrică, terenul a fost curățat și a ajuns la un moment dat la omul de afaceri Cornel Șfaițer. Lidl și-a manifestat încă de anul trecut dorința de a construi și acolo un magazin.
Peste drum se regăsește Rolana-Tex, fosta Firmelbo, fosta Melana, cea mai de succes fabrică în democrație, născută în comunism. ”Nu ne vindem țara” era scandarea cu care erau întâmpinați investitorii străini în primii ani de după revoluție. Ei bine, tocmai străinii, mai exact italienii de la ”Filivivi” au transformat fabrica ce fusese închisă pentru câteva luni în anii '90 în una dintre navele amiral ale economiei botoșănene.
0 lei a fost cifra de afaceri a SC Rolana Tex SA în 2022, situându-se astfel pe locul 5 în Topul Județean al Firmelor întocmit de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură.
0 lei a fost profitul în 2022, locul 68 la nivel județean.
Cu 257 de salariați, SC Rolana Tex SA este și unul dintre cei mai mari angajatori, ocupând locul 7 în Botoșani.
Dacă la Craiova, fosta uzină de locomotive ”Electroputere” s-a transformat într-un imens spațiu comercial, devenind ”Electroputere Mall”, la Botoșani modelul asemănător a fost pus în practică la fosta Integrata de In.
”Armonia” de după revoluție, întreprinderea cu care începea zona industrială, a devenit în 2011 ”Botoșani Shopping Center”, un complex comercial cu supermarketul ”Carrefour”, galerie de magazine și inclusiv un showroom auto.
Singurul lucru care mai amintește de epoca în care acolo se muncea într-o fabrică este acel mozaic uriaș realizat din mii de pietre la intrarea dinspre bulevardul Mihai Eminescu, de către artiștii Constantin Piliuță și Gheorghe Spiridon.
La prima vedere zona industrială pare a fi în bună parte o ruină. În realitate însă puține sunt fabricile care nu au fost înlocuite de companii private care au intrat pe segmentul de activitate al celor închise.
Astfel, la câteva sute de metri de Electrocontact s-a ridicat Electroalfa, una dintre cele mai mari firme românești din domeniul energiei și al echipamentelor electrice.
Chiar în Cătămărăști Deal sunt o mulțime de ateliere de mobilă care au înlocuit fosta fabrică de mobilă, devenită Madexin după revoluție.
Peste drum de fosta fabrică de pâine avem Casa Pâinii, probabil cea mai de succes companie botoșăneană din panificație.
Fosta fabrică de lapte Prolacom trăiește din închirierea spațiilor, însă câte fabrici de prelucrare a laptelui nu sunt în Botoșani?
Fostele Uzine Textile Moldova găzduiesc mai multe companii cu capital străin, cu afaceri anuale de zeci de milioane de euro.
Sigur, sunt și cazuri în care fostele întreprinderi nu și-au mai găsit loc în industria locală, precum Mecanica (”Șuruburile” din vremea comunistă), Integrata de In și IMAIA.
Iar cifrele sunt surprinzătoare. În 1991, deci la doi ani de la revoluție, când marile întreprinderi încă erau în proprietatea statului, întreg județul Botoșani avea 62.761 salariați. Majoritatea covârșitoare provenea din industrie.
Vasile Chiru, președinte Filiala Județeană a Blocului Național Sindical
„Numai 10.500 erau la Textila, 5.000 și ceva la Electrocontact, vreo 3.000 erau la IUPS, fosta IMAIA, după aia dacă o luăm așa la fabrica de șuruburi erau aproape 1.000 de oameni, la fabrica de mobilă erau aproape 1.000”.
În anul 2022 județul avea 56.255 de salariați. Practic, în trei decenii s-au pierdut ceva peste 10% dintre salariați. Numai că populația județului a scăzut la rândul ei astfel încât gradul de ocupare nu diferă foarte mult față de cel din urmă cu 30 de ani.
Problema este însă că, dacă atunci majoritatea angajaților proveneau din industrie, în 2022 doar 12.985 mai lucrau în acest domeniu. Iar numărul este într-o continuă scădere.
În anul 2008, când totalul salariaților era aproximativ același, 56.570 mai exact, în industrie activau totuși 16.797 în industrie. 14 ani mai târziu, aproape 4.000 dintre ei și-au găsit de muncă prin alte părți.
Vasile Chiru, președinte Filiala Județeană a Blocului Național Sindical
„Nici nu știu dacă mai putem vorbi de industrie acum, ați văzut Artsana disponibilizează personal, aproape 300 de oameni. Nici nu ai cu cine discuta, o motivație este că s-a redus piața de desfacere, au crescut prețurile, că salariul minim pe economie este prea mare. Adică, dacă s-ar putea în România să se muncească pe nimic”.
Și probabil că aceasta este și marea problemă, lipsa unei viziuni, a unui plan strategic de dezvoltare a industriei.
Valeriu Iftime, președinte Camera de Comerț Industrie și Agricultură (CCIA) Botoșani
„Sigur că se poate face, orice e posibil dacă vrei și dacă ai cunoștințe. Eu am verificat tot ce înseamnă zona industrială. Nu este ușor, pentru că tot ce înseamnă Electrocontact este privat, dar asta nu înseamnă că la un moment dat, nu poate intra în circuit public. Nimeni nu vrea acolo să închidă și să plătească impozit. Numai că, pentru asta trebuie să găsim un plan foarte clar. Eu sunt absolut convins, dar pentru asta trebuie să te ocupi, nimeni nu i-a întrebat. Eu am fost acum la Artsana, am fost la Serconf, nimeni nu i-a întrebat vreodată ce fac sau dacă pleacă. Niciodată nu i-a întrebat cineva de la putere: «dle, cu ce te ocupi, ce e cu tine, ce greutăți ai?»”
Ce crede șeful CCIA că ar trebui făcut? Ei bine, tocmai un parc industrial, despre care la începutul acestui material vă spuneam că se discută preponderent atunci când se apropie alegerile.
Valeriu Iftime, președinte Camera de Comerț Industrie și Agricultură (CCIA) Botoșani.
„Eu așa cred că trebuie să facem un parc industrial în afara orașului, pentru care trebuie să ai utilități, să o definim pe Zona Metropolitană, iar zona asta industrială unde este Electrocontact, trebuie de văzut mai întâi ale cui sunt proprietățile, cum le putem lua de acolo, pentru că poate într-adevăr să devină o zonă foarte interesantă pentru o bucată de parc industrial (...). Este nevoie clar de parc industrial aproape de autostradă. Și parc industrial lângă fiecare oraș, că nu o să faci la Vlăsinești sau la Mitoc fabrici, faci la Darabani. Nu faci la Românești, faci la Ștefănești ceva. Pentru că fiecare orășel din acesta care este bine plasat, trebuie să-i creezi acolo un parc industrial. Îl definești, îl identifici, îi faci toate formele, îi tragi utilități apoi cauți investitori”.
Culmea este că tocmai un fost președinte al Consiliului Județean și al PNL Botoșani a fost cel mai aproape de a constitui un parc industrial. În scurtul său mandat de șef al CJ, Florin Țurcanu a fost promotorul înființării SC Parcuri Industriale SRL. Singura activitate pe care avut-o însă această firmă a fost o piață la subsolul de la Uvertura Mall. Piața a fost închisă, la fel și societatea.
