Cornel Șfaițer, declarații în premieră: Am vrut să mă îndepărtez total de fotbal

Mărturii tulburătoare ale lui Cornel Șfaițer, președintele lui Poli Iași, după ce și-a pierdut recent soția.

 

Poli Iași a revenit oficial în Liga 1 după doi ani de supliciu în eșalonul secund, iar omul care a gestionat întoarcerea moldovenilor în elită se numește Cornel Șfaițer.

 

Fostul conducător de la Botoșani și Sepsi a preluat în ianuarie 2022 șefia Consiliului Director al grupării, pe care a readus-o în L1 cu Leo Grozavu la timonă.

 

În urmă cu circa 5 luni, la începutul lui decembrie trecut, a traversat însă un moment dramatic. Urmează mărturia tulburătoare a lui Cornel Șfaițer, președintele lui Poli Iași, după ce și-a pierdut recent soția.

 

”Am fost dărâmat. Am vrut să ies complet din fotbal”, a recunoscut Cornel Șfaițer într-un amplu interviu realizat de Prosport.ro.

 

“Am avut curaj când am decis să mă întorc în Moldova”

 

-Domnule Șfaițer, obiectiv îndeplinit cu Poli Iași, care urcă din nou în Liga 1! Un sezon complicat, nu?

 

-N-a fost simplu nici pentru mine, nici pentru club. Când am decis să mă întorc acasă, în Moldova, în calitate de conducător, am știut că la mijloc e o provocare a carierei. Am avut curaj, nu era ușor să creionezi o echipă cu care să ataci promovarea și apoi să ne gândim la o continuitate în prima divizie. Dar, pe lângă promovare, am reușit să facem lucruri importante în jurul echipei, care se simt deja în viața de zi cu zi a echipei.


 

”Poate reușeam să ajut Dinamo să nu retrogradeze”

 

-E de notorietate că sunteți un dinamovist convins, au existat câteva oportunități de a merge acolo conducător. Mai sunt șanse să lucrați în administrația din Ștefan cel Mare?

 

-Au fost două momente în perioada lui Ionuț Negoiță când mi s-a propus să vin la Dinamo. Nu mi-a fost ușor să refuz, dar afacerile nu-mi permiteau să fac naveta la București, să mă ocup de echipă numai câteva zile pe săptămână. Era incorect pentru toată lumea. M-am gândit însă că poate reușeam să fac mai mult de așa natură încât să nu se ajungă la retrogradare. Dar timpul meu pentru Dinamo e trecut de-acum. E cam târziu.

 

-De ce?

 

-Dacă făceam pasul ăsta în urmă cu patru-cinci ani, era altceva. Lucrurile s-au mai schimbat între timp, clubul a fost preluat de niște oameni care par serioși. Nu-i cunosc, dar, dacă au acceptat să preia echipa în momentul acesta delicat, înseamnă că merită să li se acorde încredere. În schimb, nu mi-a plăcut de la început experimentul cu spaniolii, iar prima conferință de presă, cea cu prezentarea lui Contra, mi-a ridicat din start semne de întrebare. Nu m-am înșelat.


 

”Familia și cei apropiați m-au susținut total”

 

-V-aș propune să încheiem cu o temă extrem de dureroasă pentru dumneavoastră. Soția a decedat subit la sfârșitul anului trecut, cum ați trecut peste acele momente dramatice?

 

-Sincer, am vrut să mă îndepărtez total de fotbal. Mi-a trecut prin minte să renunț. Eram dărâmat, pentru că, într-un interval scurt de timp, pe lângă soție, am pierdut și niște buni prieteni. Cei apropiați, familia, fiicele mele, m-au susținut însă total și m-au încurajat să continui. E motivul pentru care mă mai aflu acum în fața microfoanelor și mă mai ocup de fotbal.