Vipera nikolskii a fost descoperită în ultimii 30 de ani în Ucraina şi este răspândită în toate pădurile din Moldova, fiind văzută în Botoşani, Suceava și Iaşi.
Un specialist herpetolog de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, cercetătorul Alexandru Strugariu, spune că, în cazul unei muşcături de viperă din Moldova, avem 99% şanse să nu păţim nimic grav.
Ziarul de Iaşi a discutat cu Alexandru Strugariu, specialist în herpetologie, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Disciplinare al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Cel mai des întâlnită specie de viperă din Moldova este „Vipera nikolskii”, un soi comun, iar cercetătorul a explicat că întâlnirea cu oamenii este rară, pentru că şarpele ne consideră prădători, se sperie şi se ascund în prezenţa noastră.
Alexandru Strugariu a explicat că soiul de „Vipera nikolskii” a fost descoperit în ultimii 30 de ani în Ucraina şi este răspândită în toate pădurile din Moldova, el descoperind-o în Botoşani, Suceava, în Bârnova, la Iaşi, fiind multe populaţii de şerpi în această zonă. Şarpele poate fi identificat după coloritul în zigzag de pe spate sau după coloritul „negru ca smoala”, explică cercetătorul, spunând că ambele versiuni sunt varietăţi de culoare ale aceleiaşi specii.
O muşcătură de şarpe este greu să fie ignorată, explică Alexandru Strugariu, şi vorbeşte din experienţă personală, pentru că şi el a fost muşcat în 2008, de un şarpe tânăr.
„Nu a fost nimic grav, o umflătură locală, dar am fost la spital unde mi-au administrat ser fiziologic şi hidrocortizon, iar în trei zile aveam mâna ca înainte. Era un pui mic şi m-a prins cu un singur colţ. Dar, dincolo de umflătură, este greu să nu îţi dai seama când ai fost muşcat. Te doare îngrozitor, este o combinaţie între o înţepătură de viespe dublată de o lovitură de ciocan”, a declarat Alexandru Strugariu.
Dacă o persoană este muşcată, cercetătorul recomandă ca cel în cauză să nu facă efort fizic deloc. Să îl ducă altcineva cu maşina la spital, sau să sune o ambulanţă, în timp ce rămân cât mai confortabil întinşi la orizontală. Spălarea plăgii este foarte importantă, explică Alexandru Strugariu, fiindcă e posibil să rămână venin rezidual, pe lângă rană, care să intre în organism ulterior şi să contribuie la distrugerea ţesuturilor.
„E important ca persoana muşcată să rămână calmă, şansele sunt foarte mici, chiar şi fără antivenin, ca un adult sănătos să moară. 99% nu păţesc nimic. Trebuie consumată multă apă, pentru a ajuta rinichii, ei sunt primii afectaţi - de altfel, atunci când sunt victime, una dintre probleme este insuficienţa renală”, a explicat cercetătorul.
Riscul este mai mare la persoanele în vârstă, la copii şi la cei care au diverse comorbidităţi, mai ales probleme renale. Cercetătorul atrage atenţia că rana nu trebuie tăiată, sau nu trebuie încercată sugerea veninului, fiindcă nu există nicio dovadă ştiinţifică că ar exista vreun beneficiu, scrie sursa citată.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: