Sătenii din Botoşani sunt disperați că într-o zi se vor trezi cu tot cu case în apele Prutului.
Malurile Prutului se erodează puternic din cauza viiturilor, iar ţăranii riscă să rămână fără terenuri agricole.
România rămâne fără cel puţin 10-15 hectare de teren anual numai în nordul judeţului Botoşani, pe graniţele cu Ucraina şi Republica Moldova. Din 1975, Prutul macină malurile constant, iar după inundaţiile din 2008 eroziunea s-a accentuat mult mai mult în judeţul Botoşani pe linia Oroftiana-Darabani-Rădăuţi Prut.
La Hudeşti, de exemplu, este cea mai accentuată eroziune, unde începând de vara trecută şi până acum, patru hectare au fost luate de ape. Implicaţiile sunt profunde mai ales pentru localnici, scrie Adevărul.
Graniţa se mută constant, dar, o dată cu ea, în apele Prutului cad şi terenurile agricole, râul avansând periculos către sat.
De altfel, un cătun a fost deja mutat de două ori, pentru a nu se prăbuşi în apă.
Primarul din Hudeşti, Viorel Atomei, spune că eroziunile puternice au fost declanşate mai ales de viitura din 2008, care a făcut ravagii pe tot malul Prutului în judeţul Botoşani. De atunci, la fiecare inundaţie, mai ajung în ape câteva hectare de teren, astfel că în ultimii zece ani au dispărut 16 hectare de teren.
Numai anul trecut au fost înghiţite patru hectare. Situaţia este complicată şi din punct de vedere administrativ, fiind greu pentru Primărie să mai intabuleze până şi domeniul public.
”De la an la an, în funcţie de câte viituri vin cu atâta pleacă mai mult teren de la noi, pe partea cealaltă. Chiar acum lucram la domeniul public al comunei, la reactualizare şi avem probleme cu scripticul şi fapticul. La intabulare nu-mi ies 16 hectare. Şi cei de la OCPI şi Prefectură ca să-mi dea avizul, trebuie să fac dovada că ce scrie în acte, este şi în realitate. Şi nu pot, că au dispărut 16 hectare de teren. De anul trecut până în prezent au dispărut încă patru hectare”,
Viorel Atomei, primarul din Hudeşti
Dovezile eroziunii sunt tulburătoare. Sălcii uriaşe cad cu rădăcini cu tot în Prut, la fel ca şi gardurile şi porţile de la frontiera românească. O nouă viitură riscă să mai ducă la vale alte câteva hectare de teren.
Cel mai grav este că oamenii rămân fără terenuri agricole, în condiţiile în care pierd anual câţiva ari. Cei mai în vârstă spun că mai bine de jumătate din terenul rămas de la părinţi este acum sub apă.
„Am pământ pe malul Prutului. În curând, o să spun că aveam pământ pe malul Prutului. Din 75 tot mănâncă malul şi o să rămânem fără nimic. Hrana noastră este agricultura, din ce trăim?”,
Luca Dumitru, un sătean din Baranca.
Situaţia este cunoscută, dar până în prezent din aproximativ 10 kilometri de mal cu probleme grave au fost consolidaţi doar 500 de metri. Reprezentanţii Apelor Române, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad spun că s-au făcut lucrări de-a lungul timpului în zonele afectate, dar mai ales către Stânca şi Româneşti, în alte zone de cât Hudeştiul, încheie sursa citată.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
