Înclinaţia spre antreprenoriat a unei naţiuni ne dă dimensiunea capacităţii de a investi, de a ne asuma riscuri şi de a crea locuri de muncă de care depinde în mod direct nivelul nostru de bunăstare.
În prezent, în România activează 4,1 firme la suta de locuitori. Pe lângă cele 805 mii de firme active mai funcţionează încă 385 de mii de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale (PFA/II/IF), la sfârşitul lunii octombrie 2016, conform ultimelor date oficiale disponibile la ONRC. Mai multe firme, mai puţine PFA-uri în anul 2016.
Numărul firmelor a crescut cu peste 31 de mii de persoane juridice active până în luna octombrie a anului 2016, faţă de sfârşitul anului trecut. În schimb a scăzut numărul titularilor PFA/II/IF cu peste 12 mii de persoane în primele 10 luni ale anului 2016.
Înclinaţia românilor spre asumarea unei afaceri în cont propriu sub forma PFA/II/IF este de 2%, jumătate din numărul persoanelor juridice active de 4 firme la suta de locuitori.
Bucuresti şi Alba în topul înclinaţiei spre antreprenoriat, iar Botoşani şi Giurgiu în coada clasamentului
În topul judeţelor, cea mai mare înclinaţie spre afaceri se înregistrează în municipiul Bucureşti cu 10,3% persoane juridice active. Cea mai mare înclinaţie spre afaceri individuale PFA/II/IF se înregistrează în judeţul Alba cu 3,4%.
Judeţul cu cea mai mică înclinaţie spre afaceri este Botoşani cu 1,6% firme raportat la numărul de locuitori. Din punct de vedere al afacerilor individuale PFA/II/IF, Giurgiu se află pe ultimul loc cu 1,1%. Vezi tabelul nr. 1 şi nr. 2 cu privire la clasamentele integrale ale judeţelor ţării.
Implicarea femeilor în afaceri a crescut în acest an. Concret, cele 314 mii de femei antreprenoare creează în prezent peste 900 de mii de locuri de muncă. Comparativ cu anul trecut, creşte cu un punct procentual rolul antreprenoriatului feminin, la 39% din totalul firmelor active în România, la finele lunii octombrie 2016.
Cele mai multe locuri de muncă create de femeile antreprenoare sunt în Bucureşti, Constanţa şi Cluj, iar cele mai puţine în Covasna, Mehedinţi şi Giurgiu
Din cele peste 314 mii de firme active cu asociaţi sau acţionari majoritari femei, 176,5 mii sunt SRL cu asociat unic femeie în octombrie 2016. La acestea se adaugă alte aproape 160 de mii de femei care au ales să lucreze pe cont propriu sau în afaceri de familie - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale active.
Nu dispunem încă de cifra de afaceri şi de locurile de muncă create de către acestea în prezent. Aşadar, ne vom raporta topul judeţelor cu privire la locurile de muncă create de către antreprenoriatul feminin la datele oficiale de la sfârşitul anului 2015. Aceste doamne au creat nu doar peste 860 de mii de locuri de muncă, ci şi o cifră de afaceri de peste 153 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut.
Pe primul loc se află Municipiul Bucureşti din perspectiva numărului de locuri de muncă create de către doamnele antreprenoare, urmat de judeţul Constanţa şi judeţul Cluj. La polul opus, cu cele mai puţine locuri de muncă create se află judeţele: Covasna, Mehedinţi şi Giurgiu. Vezi tabelul nr. 3 pentru topul judeţelor.
Cel mai mare număr de firme active cu asociaţi sau acţionari majoritari femei regăsim în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul: peste 117 mii de firme, urmat la distanţă semnificativă de activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice cu peste 36 de mii de firme şi de industria prelucrătoare cu peste 24 de mii de firme conduse de femei.
Din perspectiva structurii pe vârste a antreprenoriatului feminin la sfârşitul lunii octombrie 2016, observăm că peste jumătate dintre creatoarele de locuri de muncă au vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani :
• 10% dintre antreprenoare au vârsta sub 29 de ani;
• 28% au vârsta între 30 şi 39 de ani;
• 30% au vârsta între 40 şi 49 de ani;
• 17% au vârsta între 50 şi 59 de ani;
• 15% au peste 60 de ani.
Iniţiativa privată feminină în România se dovedeşte a fi o forţă economică veritabilă pe care nimeni nu o mai poate neglija. Mărturie stau şi cele 56 de experienţe antreprenoriale de succes, adunate şi istorisite autentic, în volumul “Forţa economică a femeilor”, pe care l-am publicat la Editura Polirom în acest an. Munca şi visul s-au dovedit a fi motoarele cele mai puternice care au alimentat curajul femeilor de a intra în lumea afacerilor. Una dintre concluziile analizei cuprinzătoare a fenomenului emergenţei antreprenoriatului feminin este că România poate obţine un plus de circa 10% la PIB până în anul 2025 prin diminuarea dezechilibrelor de gen la nivelul celor mai bune practici europene.
Asta înseamnă încă 30 de miliarde de euro la PIB-ul anului 2025. Această estimare echivalează cu fondurile europene alocate României în perioada 2007-2013 pe care nu am reuşit să le absorbim în integralitate. Dacă avem înţelepciunea necesară vom reuşi să valorificăm resursa umană la genul feminin şi abilităţile antreprenoriale ale românilor, indiferent de gen. (Sursa: Ziarul Financiar)
