Implicată în promovarea proiectelor care pot ajuta la recuperarea decalajelor de dezvoltare ale regiunii istorice a Moldovei, în special de infrastructură, dar nu numai, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei pregătește lansarea unui volum ce abordează una din teme intens vehiculate și totodată sensibile din societatea românească: regionalizarea.

„Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, în curs de apariție la editura ieșeană Polirom, grupează texte ale mai multor istorici, cercetători, sociologi, sau juriști, între care istoricul botoșănean Dorin Dobrincu, sociologul Barbu Mateescu, cercetătorii Alexandru Cohal sau Sergiu Constantin.

În interviul acordat Europei Libere, George Țurcănașu, co-fondator al asociației și unul dintre coordonatorii volumului, vorbește atât pe de o parte despre cum ar putea fi reorganizată teritorial România, dar și despre motivele pentru care Moldova are cel mai redus PIB pe cap de locuitor din țară și cât de stringente sunt investițiile în infrastructură în zonă.

Multe comune din România sunt depopulate, 375 au sub 1.500 de locuitori, și nu sunt sustenabile. Cu toate acestea, reforma administrativ-teritorială întârzie. Noul proiect de lege prin care comunele pot forma „consorții” nu pare să rezolve problema, spun inițiatorii.

Așadar, cât de actuală este tema regionalizării în România?

”România are problema centralizării, aș zice că este vorba chiar de o centralizare excesivă a statului. Următorul nivel administrativ după liderul național, care este și politic, este județul, o entitate teritorială prea mică pentru a rezolva marile probleme”, spune George Țurcănașu.

În aceste condiții, opinează George Țurcănașu, investițiile se fac conform unui nivel scalat (prestabilit) care nu reușește să răspundă nevoilor din teritoriu.

”De exemplu, județul Botoșani are intenția de a asfalta anumite drumuri care leagă capătul de județ de reședința de județ; dar în același timp ignoră relațiile inter-județene care s-ar putea să fie mai importante decât legarea comunei Manoleasa de municipiul Botoșani”, adaugă George Țurcănașu, co-fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

George Țurcănașu este de părere că întoarcerea la ”vechile plăși” ar fi o soluție viabilă, care ar simplifica mult și ar eficientiza administrația la nivel local. Mai mult, spune acesta, se impune și o scădere a UAT-urilor: de la peste 3200 în prezent la 400-500.

”În Constituție e stipulat într-adevăr faptul că România este organizată pe județe și niciun alt nivel superior, intermediar nu este prevăzut. Eu sunt adeptul unui palier administrativ intermediar între comună și județ, de exemplu vechile plăși, care ar simplifica mult și ar eficientiza administrația la nivel local. Un nostalgic al regimului Ceaușescu poartă un portret al ultimului dictator comunist. Cea mai recentă reformă administrativă majoră din România datează din 1968, național comuniștii revenind la împărțirea pe județe, după cea pe regiuni și raioane din vremea ocupației sovietice. Noi avem aproximativ 3200 de UAT-uri locale, acestea trebuie să funcționeze cel puțin din perspectivă statistică și pe mai departe, pentru că e mai bine să cunoaștem teritoriul la un nivel cât mai fin, decât la un nivel grosier. Însă, din 3200 de UAT-uri, dacă facem 400-500 de UAT-uri, tot la nivel local, așa numitul LAU (local area unit, vechile plăși, n.r.) 1, pe care nu îl mai avem”, spune George Țurcănașu, co-fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Un model de funcționare a teritoriului ar fi cel al lui Walter Christaller (geograf german), care poartă numele de „teoria locului central” - o localitate importantă la nivel local reușește să atragă fluxurile dinspre localități și să preia o parte din serviciile proximității sale.

Unele centre locale de acest gen pot să fie și rurale, cum ar fi de pildă Bucecea. Fapt care ar duce și la o reducere semnificativă a aparatului administrative, în speță numărul de consilieri. Despre care George Țurcănașu spune că oricum ”sunt plătiți în bună măsură degeaba”.

”Aceste entități ar putea fi centrate pe orășele precum Huedin, Cluj, Lechința în județul Bistrita-Năsăud, Răducăneni, Hârlău, Bucecea în județul Botoșani. Lucrul acesta ar duce fără doar și poate la o diminuare consistentă a oamenilor care sunt plătiți în bună măsură degeaba, de ce să nu o recunoaștem? Nu am mai avea 70 - 80 și ceva de consilieri - în condițiile în care în prezent avem un numărul minim de consilieri, 9, indiferent de dimensiunea comunei, dacă aceasta are sub 1.500 de locuitori”, spune George Țurcănașu. Material integral pe europalibera.org...