SCRIE SCRIITORUL după Steaua despre finanţatori ofensaţi: Ai noştri ca brazii

 

Domnii Valeriu Iftimie şi Cornel Şfaiţer se simt ofensaţi dacă îndrăzneşti cumva să le faci mici observaţii, nefăcând altceva decât să le evidenţiezi adevărul. Fiind prinşi în hăţişul atâtor probleme privind fotbalul din prima ligă poate nu au timp să facă anumite socoteli la rece, acesta este cu adevărat suportul vagilor atenţionări, nicidecum nu-i vorba de răutate
Botosani steaua finantatori
De data aceasta, ai noştri ca brazii au dat cu… mingea-n fasole. Şi nu mă refer neapărat la fotbalişti, ci mai degrabă la finanţatori. Şi nu la finanţatorii din bani publici, cum ar fi Primăria Botoşani şi Consiliul Judeţean, ci la finanţatorii privaţi, care după derby-ul cu Steaua s-au văzut din nou cu teşcherele burduşite. Pe site-ul FRF capacitatea Stadionului Municipal apare de 10.500 de locuri, la meciul de duminică tribunele au fost pline ochi, doar în peluza rezervată galeriei steliste mai erau câteva locuri neocupate. Merită să amintim că cel mai mic preţ pentru un bilet a fost de la 40 de lei. Au fost bilete şi de 120 de lei. Unde mai pui că la ce veleităţi administrative au cei doi finanţatori au reuşit să pluseze numărul de locuri. Cum? Simplu, executându-i pe ziarişti, aruncându-i undeva într-o laterală a tribunei oficiale pe nişte scaune de plastic, din alea de bodegă, iar locurile care până acum le erau rezervate au fost scoase la vânzare. Din locul unde au fost refugiaţi nu puteau avea sub văz întreaga suprafaţă a terenului de joc. Să nu uităm că mulţi iubitori de fotbal au rămas acasă neavând posibilităţi financiare să cumpere bilete, fiind vorba şi de banul public aceştia trebuie informaţi de ceea ce se întâmplă pe stadion.
VEZI ŞI:
 FOTOREPORTAJ Botoşani–Steaua,între asalt pe blocuri, galerii şi obscenităţi – VIDEO
Domnii Valeriu Iftimie şi Cornel Şfaiţer se simt ofensaţi dacă îndrăzneşti cumva să le faci mici observaţii, nefăcând altceva decât să le evidenţiezi adevărul. Fiind prinşi în hăţişul atâtor probleme privind fotbalul din prima ligă poate nu au timp să facă anumite socoteli la rece, acesta este cu adevărat suportul vagilor atenţionări, nicidecum nu-i vorba de răutate. Cine ştie, poate că domnii se cred nişte slugi la mâna iubitorilor de fotbal şi prin această atitudine arogantă nu fac decât să protesteze împotriva nedreptăţilor la care sunt supuşi. De când echipa a promovat în prima ligă la fiecare meci de acasă stadionul a fost plin sau pe aproape, botoşănenii ignorând costul piperat al biletelor, dar, e o vorbă: ulciorul nu merge de multe ori la apă. Ştiu, mai e şi-o altă vorbă: ce-i în mână, nu-i minciună. Un moment penibil a fost cel cu apariţia acelor dansatori de etnie rromă pe teren în pauza dintre reprize. Nu că nu ar fi fost de înaltă ţinută artistică, ci faptul că nu asta este expresia comunităţii noastre locale, cred că aceste meleaguri sunt emblematizate de cu totul alte simboluri. Cât priveşte dansul popular, probabil că patronii clubului au dorit să-i facă hachiţele lui Florin Ţurcanu, care, la rândul lui, promova folclorul local în Târgul Agro-Zoo de la Popăuţi. Deh, simpatiile sunt simpatii!
VEZI ŞI:
FC Botoşani – Steaua, meciul şi ziua în care s-a batjocorit oraşul – VIDEO & GALERIE FOTO 
Pe teren s-a întâmplat ceea ce se şi anticipa. Ai noştri băieţi au intrat timoraţi pe gazon, arătau asemenea unui cocoşeii ciufuliţi în faţa casapului, unii s-au zbenguit în ghete din primul până în ultimul minut. Gabi Vaşvari a fost o umbră a elegantului fotbalist pe care l-am urmărit în celelalte meciuri, iar Florin Acsinte s-a dat lovit de fiecare dată când puştiul Nicuşor Stanciu îl întorcea pe toate feţele. Unde mai pui, la fiecare atingere scotea nişte sunete sinistre de parcă-l călca tramvaiul. Cu vaite de muiere părăsită nu ne prinde primăvara în partea de sus a clasamentului. Botoşănenii au echilibrat jocul doar la începutul reprizei secunde, când au şi dat golul de 2-1, reaprinzând scânteia nădejdii în sufletele spectatorilor. Asta s-a întâmplat odată cu trezirea din moţăială a lui Marius Croitoru. În restul meciului a fost un visător, aşa cum evolua (sau involua) pe când era la Steaua. Dar cu un singur croitor, fie uneori şi magician, nu-ţi poţi croi prea des drum spre porţile adversarilor.
Lucian ALECSA
[[banner]]