SCRIE SCRIITORUL : Contaminarea prin… slugărnicie  

 

«Hotărârea aberantă privind mini-recensământul a fost ingurgitată fără nici cea mai mică împotrivire, ba mai mult, din poziţia” în genunchi” au trecut s-o execute fără să crâcnească, cu feţele radiind de satisfacţie. Ce şi-au zis:”I-o tragem chiorului de Băsescu, de data asta nu ne scapă!”»      
  
                
Servilism, ploconeală, slugărnicie - sunt 3 cuvinte din aceeaşi arie semantică, exprimă acelaşi lucru şi se potrivesc de minune atitudinii useliştilor din teritoriu faţă de cei de la Bucureşti, indiferent de nivelul ierarhic de exprimare, plecând de la prefecţi şi terminând cu funcţionarii publici şi cu  primarii. Hotărârea aberantă privind mini-recensământul a fost ingurgitată fără nici cea mai mică împotrivire, ba mai mult, din poziţia” în genunchi” au trecut s-o execute fără să crâcnească, cu feţele radiind de satisfacţie. Ce şi-au zis:”I-o tragem chiorului de Băsescu, de data asta nu ne scapă!”. Zău, atitudinea lor trebuie înţeleasă, este ştiut faptul că de vreo 8 ani, aceşti politicieni au avut un singur şi mereu repetabil slogan politic:” Jos Băsescu!”. Dacă în zona angajaţilor politic slugărnicia este cuvântul de ordine, în rândul simpatizanţilor, adică la nivelul votanţilor,  încep să apară nemulţumiţi, se aud tot mai des mârâieli, atât îndreptate spre premier cât şi la adresa flotantului de la Cotroceni, ale cărui gesturi paranoice sunt tot mai evidente. Stau şi mă întreb cum de un asemenea individ a jucat atâta timp rolul de liberal când de fapt gândirea lui este supusă unor standarde naţionaliste, dar nu un naţionalism curat, ci unul ambalat în “staniol” comunist. Toate discursurile lui sunt fibrilate de tot felul de idei anti-occidentale, tot răul din România şi-ar avea geneza doar în vest. Cred că Antonescu ar fi mai eficient  în politică dacă ar acorda mai mult timp pentru înfrumuseţarea imaginii României şi mai puţin somnului sau statului în faţa oglinzii pentru înfrumuseţarea propriului chip. A făcut o obsesie, chiar un tic,  din a-şi trece degetele prin păr cu un aer arogant, de adolescent frustrat. Cele 40 de zile petrecute la Cotroceni i-au făcut mai mult rău ca politician decât cei 4 ani de preşedinte al PNL-ului. Vorba noastră din popor: “pe român dacă vrei să-l vezi de ce-i în stare, pune-l pentru câteva zile şef”.
Să trecem la mini-recensământul cu pricina. Cred că-i cea mai neprofesionistă acţiune a vreunui guvern postdecembrist, nu poţi avea evidenţa populaţiei printr-o numărătoare făcută pe genunchi şi la foc automat, e de un amatorism cras, acţiune ce se mai făcea doar pe timpul lui Iisus. În ultimele zile am tras cu ochiul şi spre funcţionăraşii din judeţul nostru. Cum era de aşteptat, concluzia sună cam aşa:” după sac şi petec” sau “aşchia nu sare departe de trunchi”. Prefectul şi-a chemat primarii la ordine să le sugereze aluziv : “principiile democratice ce trebuie respectate în desfăşurarea acestei acţiuni de amploare”. E trist când naivitatea şi slugărnicia devin parametrii unei politici naţionale, începi să crezi că oricâte eforturi am face şi oricâte acte am semna cu occidentalii nimeni nu ne mai poate mişca din… Balcani. Mii de oameni, cu răspunderi în stat,  sunt implicaţi în acest joc de-a numărătoarea: de separarea  morţilor de vii, de triere a românilor mioritici de cei “occidentalizaţi”. Aceştia din urmă încep să fie priviţi de către ai noştri guvernanţi ca un fel de paria, ca nişte transfugi, ca nişte oameni însemnaţi, ce nu-şi merită toate drepturile. Ei sunt buni atâta timp cât trimit ceva valută în ţară, pentru consolidarea rezervei Băncii Naţionale. De-o gândire mai perversă şi mai anti-românească  n-am avut parte de la alţi politicieni din ultimii 20 de ani. “Gena” politică iliesciană se manifestă din plin în USL.
Lucian ALECSA