Aceştia trăiesc într-o singură cameră, cu pereţii şubreziţi şi cu un acoperiş ce stă să cadă. Doar tatăl munceşte la o stână, însă veniturile din casă nu depăşesc 500 de lei pe lună. De soarta copiilor se mai îngrijesc şi vecinii. Le dăruiesc haine şi îi ajută cu mâncare, căci altfel părinţii nu s-ar descurca.

În urmă cu 11 ani, cei doi soţi din Brehuiești şi-au cumpărat, din puţinul pe care îl aveau, o casă veche. Din cauza neajunsurilor au ajuns să se îngrămădească, adulţi şi copii, într-o singură camera. Mezinul de 5 ani s-a născut cu un handicap.

Cu lacrimi în ochi, femeia spune că şi-ar dori materiale de construcţie pentru a-şi pune la punct măcar o camera unde să doarmă copiii, fără să le fie teamă că se dărâma pereţii peste ei sau că plouă înăuntru.

Alina a împlint 12 ani şi este ajutorul de nădejde în gospodărie. Încă are puterea să viseze la o locuinţa decentă şi la o masă plină cu bucate. Realitatea însă este greu de îndurat. Cunoscând situaţia dramatică a familiei, câţiva vecini îi ajută frecvent cu alimente de baza, hăinuţe pentru cei mici sau detergent.

Andreea, vecină: “Trăiesc în condiţii dezastruoase. Astea nu se numesc condiţii pentru cei patru copii.”

Reporter: “Are grijă de ei?”

Vecină: “Are încă foarte mare grijă. Nu e aşa uşor cu patru copii, mai ales în sărăcia în care stau.”

Reporter: “Care e cea mai mare lipsa a lor?”

Vecina: “Mâncarea. Iar cea mai mare nevoie a lor este o camera. Casă nu e de renovat. Cade toată la pământ”

Veniturile familiei sunt alocaţiile celor patru copilaşi şi ceea ce mai reuşeşte să strângă tatăl muncind la o stana- în total, nu mai mult de 500 de lei pe luna. (Sursa: Pro Tv)