Rădăcinile miștourilor bazariști vs păioși : Care-i visul botoșănenilor? Să ajungă suceveni

Râca dintre suceveni şi botoşăneni este binecunoscută în partea de nord a Moldovei. „Adevărul” a încercat să afle care este explicaţia conflictului izbucnit în ultima jumătate de veac între „regăţenii” din Botoşani şi „bucovinenii” din Suceava.

 

Botoșani - județ de rezervă

Zâzania dintre suceveni şi botoşăneni a început de la mijlocul veacului trecut, în 1952, odată cu noua organizare administrativ teritorială a ţării, atunci când au fost înfiinţate regiunile şi raioanele prin comasarea fostelor judeţe. Nou-înfiinţata regiune Suceava era formată din actualele judeţe Suceava şi Botoşani.
Deşi reşedinţa administrativă a regiunii era în municipiul Suceava, multe dintre persoane cu funcţii importante în conducerea de partid şi de stat erau din Botoşani. De aici a apărut şi un cunoscut banc din Suceava: „Care este cel mai mare vis al unui botoşănean? Să ajungă şef la Suceava!”. În plus, „judeţul de rezervă” a devenit o denumire deseori folosită de suceveni pentru vecinii lor de peste Siret.
Judeţul Botoşani a fost inclus în regiunea Suceava timp de 16 ani, până în 1968. În această perioadă zâzania dintre suceveni şi botoşăneni a luat amploare. Era cunoscut că, până nu de mult, poliţiştii din Suceava opreau cu precădere maşinile care aveau număr de înmatriculare de Botoşani, şi viceversa.
Un alt mit este cel al faptului că şoferii din Botoşani sunt mai puţin atenţi în trafic şi nici nu cunosc legislaţia rutieră.

Bancuri despre „Ţara Paielor”

„Boston”, „Ţara Paielor” sau „Pailanda” sunt denumiri folosite deseori de suceveni pentru Judeţul Botoşani. De altfel, de aici au apărut şi multe dintre bancurile cu care sucevenii îşi înţeapă vecinii de peste Siret.
„Care este cel mai înalt copac din Ţara Paielor? Floarea Soarelui”
„De ce la intrare în Botoşani sunt indicatoare cu fumatul interzis? Pentru că de la un chiştoc aruncat pe geam ar lua foc tot judeţul"
Gâlceava dintre suceveni şi botoşăneni a fost preluată şi amplificată de galeriile echipelor locale de fotbal. „Păioşii” erau gratulaţi botoşănenii. „Bazariştii” era răspunsul pe care îl primeau sucevenii. Porecla făcea referire la faptul că mii de familii din Suceava îşi câştigau existenţa din bazarul din oraş, cel mai mare din Moldova.
Un alt motiv pentru care sucevenii erau ironizaţi era mirosul greu, pestilenţial, pe care îl emana fostul combinat de hârtie şi care se împrăştia în aproape toate cartierele oraşului.

Cum a ajuns Suceava ţinta bancurilor

Dacă în urmă cu doar câţiva ani botoşănenii erau ironizaţi că vizitează Suceava pentru McDonalds, Metro sau mall, acum situaţia s-a schimbat în avantajul Botoşaniului.
Numeroşi suceveni preferă să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în oraşul Botoşani, acolo unde au găsesc teatru, filarmonică, cinema şi meciuri din prima ligă de fotbal.
„Câte cinematografe are Suceava? Patru, două la Botoşani şi două la Iaşi” este de altfel un banc recent care circulă prin Botoşani, dar şi prin fosta capitală a Moldovei.
CITEȘTE ȘI:
 FAZA ZILEI: Șefii de la Vaslui se văd la fel de săraci ca botoșănenii – IATĂ reacția cârmuitorilor din Botoșani