Deși părea să fie ordin de partid trecerea prin Comisia de Buget a Camerei (for decizional) a plafonării dobânzilor iar miercurea următoare să se voteze în plen inițiativa pornită de liberalul Daniel Zamfir, aseară proiectul a fost scos de pe ordinea de zi fără vreo explicație.
Surse convergente au confirmat că luni a avut loc o discuție cu cifre pe masă între reprezentanții IFN-urilor,Marius Budăi- președintele Comisiei din Camera Deputaților și Daniel Zamfir (inițiatorul proiectului) - invitat să ia parte la discuții. Calculele prezentate de IFN-uri l-au pus pe gânduri pe Budăi, care ar fi solicitat amânarea votului decisiv al Comisiei de la Cameră. Informația a fost confirmată pentru HotNews de liberalul Daniel Zamfir, autorul inițiativei legislative.
”Da, reprezentanții IFN-urilor au fost luni la Comisia de buget a Camerei pentru discuții. Ulterior am fost solicitat și eu să particip, dar nu s-a ajuns la nicio concluzie. Cei de la IFN-uri au prezentat niște calcule care pe mine nu m-au convins deloc. Din calculele lor, dacă semnezi un contract cu Dobânda Anuală Efectivă de 90%, consumatorul plătește de fapt doar 45% din acel DAE . Asta eu n-am înțeles-o... Să vedem ce zice și ANPC-ul pe acest subiect...Dar aș dori să precizez încă o dată: eu am fost acolo invitat să particip, nu m-am dus din proprie inițiativă...”, a declarat marți senatorul Zamfir.
Se pare că reprezentanții PSD, care conduc comisia de specialitate a Camerei Decizionale, au rezerve în a-și asuma o hotărâre care să le spulbere propriul bazin electoral. Pentru că debitorii IFN-urilor se suprapun aproape perfect pe profilul votanților PSD, iar plafonarea dobânzilor i-ar îndepărta pe aceștia de orice forma de finanțare instituționalizată.
”Ne mai gândim”, au declarat surse din cadrul membrilor Comisiei de specialitate a Camerei.
Trebuie spus de asemenea că Banca Națională ar putea trimite decidenților economici (în următoarele zile) o propunere alternativă prin care să sugereze aplicarea unui model verificat în Europa, cum este cel din Marea Britanie. Nu e vorba de renunțarea la plafonul de creditare cât la o flexibilizare a lui: în cazul împrumuturilor ipotecare, plafonul să fie pus la -să zicem- 2.5 ori dobânda medie a DAE la care se acordă asemenea împrumuturi în piață, în timp ce în cazul IFN-urilor (care dau credite cu termen sub un an), BNR ar putea avansa două scenarii de clacul: fie dobânda să fie limitată la circa 0.8% pe zi, fie pusă condiția ca suma totală rambursată de client să nu depășească sub nicio formă dublul sumei împrumutate inițial. Pentru că, trebuie spus, acel celebru DAE, devine relevant doar la împrumuturile de peste doi ani, în niciun caz la creditul pe 3 sau pe 6 luni.
Una peste alta, lucrurile pot reintra într-un contur logic, ceea ce ar fi absolut normal.
