Preoții sufletelor născuți pe meleaguri botoșănene și iubiți de-o țară întreagă, în emisiunea despre Botoșani – VIDEO

Nu au putut să lipsească din rândul invitaților aleși cu atenție pentru a reprezenta județul Botoșani și doi membri ai Bisericii Ortodoxe Române.

Preoții Ciprian Grădinaru și Varlaam Ploieșteanul.

 

Ciprian Grădinaru – Chirurgul sufletelor

 

Arhimandritul Ciprian Grădinaru, eclesiarh al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, este considerat de credincioși drept „părintele speranței”, fiind cunoscut ca urmașul părintelui Arsenie Boca.

 

Avea 18 ani când a venit Revoluţia. Tot atunci, la 18 ani, a plecat la mănăstire. În 1990, cu haina de proaspăt şi tânăr călugăr, se înrolează în armată. A ajuns la Oradea, într-un regiment de tancuri.

 

 

Într-o zi a fost un accident în poligon. Patru răniţi, toţi pierdeau sânge. Era nevoie urgent de voluntari. Călugărul din Hlipicenii Botoşanilor s-a oferit imediat. Spre surprinderea sa, era singurul din vreo 50 de soldaţi care a întins braţul pentru a dona sângele salvator. De atunci a făcut aproape o misiune din a salva oameni. Bolnavi la trup şi la suflet deopotrivă.

 

În noiembrie 1992 a fost tuns în călugărie la Mănăstirea Sihăstria, unde a rămas până în anul 2011, când este chemat la Bucureşti. De atunci face ascultare la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

 

În octombrie 2013 a iniţiat o campanie de donare de sânge în cadrul Patriarhiei Române. Pe parcursul a peste doi ani, s-au strâns în toată ţara şapte tone şi jumătate de sânge. Seminarişti, studenţi, preoţi, călugări, oameni simpli. Poliţişti, jandarmi, militari. Cu toţii au donat sânge pentru cei aflaţi în suferinţă. Campania Donează sânge - Salvează viaţă s-a derulat an de an, fiind coordonată de Părintele Ciprian Grădinaru.

 

Prezent la emisiunea „Cu drag, despre România” preotul Ciprian Grădinaru de la Paraclisul Catedralei Mânturii Neamului a vorbit despre speranță și încrederea în viitor, dar și despre sfinții botoșăneni:

 

„Este o binecuvântare de la Dumnezeu că din pământul Botoșanilor, Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Sinod va canoniza în curând trei părinți și anume părintele Cleopa Ilie care s-a născut în comuna Sulița, slujitor în Sfânta Mănăstire Sihăstria. Părintele Paisie Olaru născut în comuna Lunca, tot din Sfânta Mănăstire Sihăstria și părintele Dionisie Ignat prețuitor pe Sfântul Munte Athos și născut în Vorniceni. Pentru botoșăneni este o mare binecuvântare ca din pământul Botoșanilor și din ținutul Botoșaniului, Dumnezeu să preasălvească acești trei sfinți părinți”,

Arhimandrit Ciprian Grădinaru, Catedrala Mântuirii Neamului

 

Varlaam Ploieșteanul

 

Conform Doxologia, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, s-a născut la 28 octombrie 1960 în Știubieni, județul Botoșani. În anul 1982 a absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, iar în 1987 devine licențiat al Institutului Teologic Universitar din București. Apoi, în anul 2003 primește titlul de Doctor în Teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, cu teza Spiritualitate și istorie pe teritoriul României în epoca bizantină și postbizantină. Devine arhimandrit în anul 2001.

 

În perioada 1998-2009 ocupă funcțiile de vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor și de președinte al Comisiei Liturgice a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Din 1996 este lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Stăniloae din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași.

 

Este hirotonit arhiereu la data de 20 decembrie 2009, ca Episcop-vicar patriarhal. Din 11 martie 2013 este secretar al Sfân­tului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi secretar al Sinodului...

 

A fost de asemenea invitat la emisiunea de la Realitatea și a vorbit despre uniunea dintre oameni dar și despre Botoșani numit „Ierusalimul din Moldova”.

 

„Din păcate, județul Botoșani nu a avut foarte multe mănăstiri deși este județul care a dat cred, la nivel național, numărul cel mai mare de călugări și de călugărițe. În perioada comunistă, din păcate și dintre cele puține mănăstiri, unele au fost închise, cum a fost cea de la Agafton transformată într-un cămin pentru bătrâni dar și altele. După Revoluție, din fericire, constatând nevoia imperioasă a unor așezăminte monahale au fost construite și câteva mănăstiri și schituri noi”,

Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, episcop vicar patriarhal

 

Mănăstirile din Botoșani sunt extrem de îngrijite și cu o imagine cu totul excepțională și cu larga susținere a autorităților locale.