Este vorba despre o familie din Păltiniș, județul Botoșani.

Povestea lor a început cu colectatul laptelui din casă în casă, gajul pe casa părinților și s-a încheiat cu distribuirea produselor lor pe rafturile magazinelor în diferite orașe din țară.

Familia Bejinariu spune că povestea cașcavalului a început în anul 1993, la Suharău, unde Neculai Bejinariu a avut „un început de fabrică“ care nu a mai intrat în producție pentru că banii asociatului său au fost „îngropați“ la Caritas.

La începutul anilor ’90, în timp ce lucra la „Calcarul“ Pojorâta, dărăbăneanul își ia concediu pentru a merge voluntar la o societate din Câmpulung Moldovenesc, unde învață cum se face cașcavalul. O nouă asociere nefericită se produce, dar se termină rău, scrie lumeasatului.ro.

„A fost o frustrare pentru că banii mei obținuți la nuntă s-au dus acolo“, își reamintește Dorina Bejinariu.

În 1994 șansa a fost de partea Dorinei Bejinariu, când a întâlnit-o în autobuzul de Dorohoi pe președinta Cooperativei de Credit Păltiniș. Aceasta a propus atunci familiei Bejinariu să folosească un spațiu în Păltiniș și, mai mult decât atât, le-a acordat cea mai mare finanțare de până atunci pentru care giraseră mai multe cadre didactice de la Școala Gimnazială nr. 1 din Darabani, unde Dorina era cadru didactic.

„În luna februarie s-au început lucrările la fabrica de lapte, prin turnarea plăcii clădirii. Parcă Dumnezeu a vrut. Era un soare puternic, de ieșeau aburi din tencuială“, mărturisește Dorina.

Zilnic se procesează 12 tone de lapte

A urmat gajul pe casa părintească a lui Neculai Bejinariu. Au rezultat două credite de 3, respectiv 4 milioane de lei și în 26 martie 1994 tinerii antreprenori au prelucrat primii 35 de litri de lapte colectați de prin comuna Păltiniș.

În aprilie s-a ajuns la 200 de litri de lapte pe zi, iar o lună mai târziu, la 800 litri. În prezent se obțin 20 de tone pe zi. Prima rețetă nu le-a ieșit, cașcavalul nu se lega și au trebuit să apeleze la un angajat de la concurență. La început au transportat brânza cu o Dacie papuc cu prelată, își amintește Neculai Bejinariu.

În prezent, familia Bejinariu realizează produse tradiționale, adaugă Neculai Bejinariu.

„Facem câteva produse mai deosebite, afumături, împletituri, este o nișă pe piață, nu fac prea mulți producători astfel de produse. Făbricuța este mică, momentan lucrăm în jur 12 tone lapte/zi, dar putem lucra și 20 de tone lapte/zi. Avem dotarea minimă, dar o să încercăm să ne extindem, utilajele sunt vechi, sunt bune, ne facem treaba; le-am luat printr-un program Sapard în 2006. Noi din 2006 ne-am dublat capacitatea“.

Familia Bejinariu achiziționează lapte din jumătatea nordică a județului Botoșani.

(Foto: lumeasatului.ro)