Cele mai savuroase perle de la bacalaureat, au făcut referire la romanul „Ion“, de Liviu Rebreanu, profesorii precizând că acest lucru este explicabil prin faptul că „Ion“ este una dintre operele preferate de către tineri la examenul maturităţii, atunci când acesta se poate plia temei.
Vă prezentăm mai jos o selecţie realizată din materialul primit de la corectori, grupate pe romane şi cu explicaţii acolo unde au fost necesare.
«Acţiunea romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ se petrece în cel de-Al Doilea Război Mondial şi a fost publicat in 1916»
«Ela nu a mai apucat să îl înşele pe Ghiorghidiu că a început războiul»
«Giurguveanu (n.red. - din „Enigma Otiliei“) este poreclit şi Guica (n.red. - confuzie cu personajul din „Moromeţii“)»
«Baltagul este roman falic»
«Ion a murit ca un câine»
«O scenă zguduitoare din roman este când Ion o lasă însărcinată pe Ana pe cuptor»
«Acţiunea se petrece în Transilvania şi romanul începe cu scena în care sătenii joacă bătuta moldovenească (n.red. - când, de fapt, jucau „someşana“)»
«Romanul Ion a fost scris de Ioan Slavici»
«Ion o cinsteşte pe Ana cu un pahar de ţuică fiartă, un gest atipic pentru Ion, că în restul romanului nu mai face asta»
«Ion îi spune Anei „da du-te odată şi te spânzură“ (n.red. - ghilimelele aparţin elevului)»
«Socrul lui Ion l-a rugat să-i dăruiască un copil, Ion îl ascultă şi dă naştere unui copil»
«Un alt conflict din romanul Ion este cel dintre unguri şi maghiari»
Jurnaliștii de la ziarul de Iași ,au reuşit să stea de vorbă, în exclusivitate, cu profesori din municipiul Botoşani care au corectat o bună parte dintre tezele elevilor din Iaşi, care au dat bacalaureatul la Limba şi Literatura Română. Conform acestora, tezele elevilor au fost bune, „considerabil mai bune“ comparativ cu cele corectate anul trecut, din judeţul Vaslui, existând, desigur, şi excepţii. Profesorii au avut de corectat câte o sută de teze şi au precizat că se observa o diferenţă între clasele foarte bune, care aveau lucrări aproape trase la indigo.
„Au fost seturi la rând care erau bune, cu câte 15 pagini scrise, însă altele aveau maximum cinci pagini. Puteai să ai seturi de la un singur liceu, de exemplu, în funcţie de cum erau numerotate la Iaşi. Şi se cunoştea asta fiindcă toţi au scris aproape acelaşi lucru - erau chestiuni predate la clasă, nu e vorba de un comentariu învăţat, ci de aceleaşi idei asamblate altfel. Era cam acelaşi limbaj“, au spus profesorii pentru „Ziarul de Iaşi“.
Dintre sutele de teze care le-au trecut prin mâini, au remarcat că există un număr foarte mare de note între 9 şi 10, teze care erau lucrate şi gândite frumos, şi mult mai puţine note de 5 sau sub 5 faţă de anul trecut, când au avut de corectat lucrările din Vaslui.
Însă până şi elevii din Iaşi, provenind chiar şi de la licee mai bune, au scăpat perle în lucrările lor. Una dintre cele mai grave şi des întâlnite greşeli a fost abordarea operei Moromeţii la punctul al III-lea, deşi acesta nu poate fi încadrat în categoria „roman interbelic“. Peste acestea, examinatorii au sărit complet, oferind punctaj 0, indiferent de cât de bine era redactată lucrarea. Apoi, tot la punctul al treilea, o altă greşeală comună a fost încurcarea unor personaje şi plasarea lor dintr-un roman în altul. Au existat probleme şi la subiectul al II-lea, unde elevii au trebuit să realizeze un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre „rolul jocurilor pe dispozitive electronice (calculator, tabletă, telefon inteligent etc.) în viaţa tinerilor“.
„La textul argumentativ trebuiau să dea exemple şi mulţi au ales varianta cea mai simplă, să scrie despre prieteni de-ai lor sau despre fraţi care poartă ochelari din cauza calculatorului, că stau câte zece ore la calculator, când de fapt trebuiau să se concentreze mai mult pe importanţa jocurilor“, au adăugat profesorii.
