Minorii în vârstă de până la 14 ani nu pot răspunde penal pentru săvârșirea unei infracțiuni. În schimb, aceștia intră în atenția Serviciului de Evaluare și Prevenire a Delincvenței Juvenile (SEPDJ) din cadrul Direcției Generale de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului (DGASPC), unde sunt consiliați și monitorizați pentru a-i integra în societate și a nu deveni recidiviști. Aproape 90% dintre copii sunt luați în evidență pentru furt calificat, însă 30% au ajuns în această situație din cauza unor plângeri care la prima vedere par hilare.
Reclamaţii de la cremă la celofan
Angajații SEPDJ susțin că aproximativ 30% dintre copiii care ajung în acest departament vin din cauză că botoșănenii nu știu să comunice sau să medieze conflictele minore. Printre dosarele copiilor până în 14 ani care săvârșesc infracțiuni grave se numără și cazuri care la prima vedere ar părea nevinovate. Un exemplu în acest sens este plângerea unei mame la Inspectoratul Județean de Poliție care a ajuns în atenția SEPDJ pentru că prietena fiicei sale i-ar fi furat o cremă și o ojă în timp ce se jucau sau plângerea unui vecin care a declarat că doi copii vecini i-au furat niște lucruri din curte. Ulterior s-a dovedit că obiectele erau un lighean spart și un celofan luat din gunoi. Cu toate că aceste gesturi ar putea fi rezolvate pe loc, unii botoșăneni preferă să apeleze la organele de Poliție pentru a-și rezolva problemele. ”În general copii săvârşesc fapte penale din cauza mediului familial disfuncțional sau al anturajului. Însă în urma deplasărilor pe teren am constatat că aceşti copii au o situaţie materială bună, părinţii lucrează şi sunt situaţii care până la urmă ar putea fi mediate între părţi”, a declarat Simona Mîndru, asistent sociolog al Serviciului de Evaluare și Prevenire a Delincvenței Juvenile.
Consiliere prin telefon pentru copiii defavorizați
Cu excepția acestor cazuri, restul sunt situații în care copiii au comis fapte penale grave. Din cauza situațiilor financiare precare a familiilor în care se află copiii luați în evidență la SEPDJ, aceștia nu au posibilitatea de a se prezenta la timp pentru întâlnirile de consiliere cu psihologii acestui departament. Pentru a nu pierde legătura cu ei, aceștia țin ședințele și telefonic.” În general provin din medii familiale care prezintă carenţe materiale, financiare, carenţe de ordin educaţional, afectiv. Un asemenea copil ajunge mult mai uşor să săvârşească fapte cu caracter penal pentru că este foarte vulnerabil având asemenea lipsuri. (...) Noi facem consiliere telefonică cu ei dacă nu se pot deplasa”, a declarat Simona Soroceanu, psiholog SEPDJ. În prezent din cei 140 de copii care nu pot răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite, aproape 80 dintre aceştia au beneficiat deja de consiliere de specialitate și 15 încă mai au de participat la aceste ședințe. În comparație cu anul precedent, reprezentanții Serviciului de Evaluare și Prevenire a Delincvenței Juvenile au sesizat că numărul copiilor care nu răspund penal a crescut, dar nu semnificativ. Cu toate acestea, numai patru cazuri din totalul înregistrat au necesitat dispunerea măsurii de trimitere la centrul de plasament din satul Mănăstirea Doamnei, comuna Curtești, unde au fost separați de mediul negativ care i-a influențat să săvârșească fapte penale.
Elsa ȘEICA