Mai precis, este vorba de un soi de vulcani noroioşi, puţin cunoscuţi, numiţi de oamenii locului „smârcuri”, dar şi de adevărate gropi fără fund. O parte a oamenilor din comună cred că pădurea  din satul Cerbu, comuna Copălău este blestemată şi se feresc de ea.

Comuna Copălău din judeţul Botoşani este formată din aşezări rurale cu o istorie îndelungată, pierdută în negurile Evului Mediu. Tocmai de aceea oamenii locului păstrează şi astăzi o zestre impresionantă de poveşti, legende şi supertistiţii. Multe dintre aceste poveşti se leagă de Buduhal, o zonă împădurită, care este considerată de o parte a localnicilor o adevărată sursă a răului şi un loc unde necuratul bântuie în voie.   

Mai precis, este vorba despre o pădure veche, care se întinde pe hectare întregi, la marginea terenurilor agricole din satul Cerbu. Este un loc unde ştiinţa se întâlneşte cu legenda. Mai ales că în preajma pădurii, dar şi în interiorul acesteia, se află nişte adâncituri pline cu nămol sau apă. Localnicii spun că cea mai terifiantă este o deschidere mare în măruntaiele pământului, într-o poiană din pădurea de la Buduhal. Este considerată ”mama” tuturor celorlalte care acum acoperă câmpurile din jurul pădurii.    

Oamenii mai superstiţioşi cred că această pădure este blestemată şi că este străbătută de un duh rău, care răpeşte oamenii şi îi îneacă în nămolul din găurile pământului. Din cauza poveştilor, dar mai ales a ciudăţeniilor naturii, pădurea de la Buduhal este ocolită de oamenii locului. Chiar şi cei care nu cred o iotă din poveştile cu spirite preferă să nu meargă la găurile căscate în pământ.

”Despre pădurea asta s-au spus multe. Vrute şi nevrute. Este ceva acolo de bagă frică în sufletele oamenilor. Eu nu pot să spun ce, fiindcă nu ştiu”, spune nea Ilie Siminiceanu, un bătrân trecut de 95 de ani, din comuna Copălău.

Vezi AICI continuarea