„Radiografia economică a judeţului Botoşani – oportunităţi”, aceasta este lucrarea care confirmă cu date incontestabile faptul că trăim într-unul dintre cele mai sărace judeţe ale ţării şi că timp de 28 de ani politicienii care s-au perindat pe la conducere au făcut extrem de puţine lucruri pentru ridicarea nivelului de trai.
Studiul a fost efectuat în cadrul unui proiect accesat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) pe programul de finanţări nerambursabile al Consiliului Judeţean, iar rezultatele sunt mai multe decât îngrijorătoare.
Astfel, în condiţiile în care populaţia judeţului Botoşani era după ultimul recensământ de 412.626 de persoane, numărul angajaţilor de la agenţii economici este de numai 23.609, restul până la circa 56.000 fiind lucrători la stat. Iar între cei 23.609 se regăsesc şi salariaţii companiilor de stat.
Aceasta înseamnă că doar în jur de 5,5% dintre botoşăneni produc efectiv ceva, restul fiind bugetari, pensionari, elevi, copii sub vârsta şcolară, beneficiari de ajutor social.
„Oamenii nu mai vor muncitori. Şi iar e o chestiune reală, adevărată. Care părinte ar vrea să îşi facă copilul sudor? Şi este interesant că pe undeva bate şi pe actuala situaţie politică: toţi copiii spun că vor să lucreze la stat, foarte puţini la privat. Adică, vor să se facă profesori, doctori, ingineri, dar dacă nu pot să facă aceste meserii ultra calificate, ar vrea să fie undeva în zona asta: la o Primărie, la un Consiliu Judeţean, la o instituţie descentralizată. Dacă aceste aşteptări ale elevilor se vor materializa, lucrurile devin complicate pe viitor. Cei care guvernează judeţul şi ţara aceasta trebuie să se gândească mai departe care sunt măsurile de a motiva copiii să rămână în România”,
Valeriu Iftime, preşedinte CCIA Botoşani.
Iar vestea şi mai proastă este că volumul de afaceri este în scădere, la fel şi profitul.
Şi asta nu este tot. Botoşaniul are cel mai redus număr de agenţi economici din cele patru judeţe din nordul Moldovei, 25 la mia de locuitori, exact jumătate din media naţională care oricum este mult sub cea europeană.
Aceasta şi pentru că, raportat la aceleaşi judeţe, Botoşaniul a atras cel mai puţin capital străin, numărul total al operatorilor economici cu participare străină fiind de sub 5% din numărul total al agenţilor economici din judeţ.
„Veştile nu sunt deloc bune, sunt câteva oportunităţi la nivelul judeţului Botoşani, dar sunt şi foarte multe elemente care nu încurajează potenţialii investitori să vină sau să rămână aici”,
Valeriu Iftime, preşedinte CCIA Botoşani.
Toate acestea produc o veritabilă tragedie demografică. În condiţiile în care oricum natalitatea este în mare scădere, tinerii, tot mai puţini, au de obicei un singur ţel: să plece din Botoşani.
Firma contractată de CCIA a efectuat cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean un sondaj în rândul elevilor aflaţi în anii terminali de liceu.
„Am o frică teribilă că nu avem oferte pentru oameni deştepţi de a rămâne în Botoşani. Această chestiune poate crea cea mai grea povară pe care o putem lăsa viitorului. Să nu uităm că toţi cei care suntem acum în Botoşani, am rămas în Botoşani forţaţi şi fără a avea oferte foarte mari în anii ’80-’90 de a pleca din Botoşani pentru că peste tot era cam la fel. Astăzi nu puteţi compara Botoşaniul cu Cluj, Timişoara, Iaşi, Bucureşti. Din păcate… Mi se pare cel mai mare pericol: depopularea de copiii care au o inteligenţă, o instrucţie şi o instruire specială. Este adevărat că rezultatele acestui studiu sunt dezamăgitoare, dacă nu dezarmante”,
Valeriu Iftime, preşedinte CCIA Botoşani.
Rezultatele radiografiei au fost prezentate joi la CCIA în cadrul unei conferinţe la care au luat parte peste 50 de persoane, inclusiv elevi.
Reprezentanţii CCIA au dorit să tragă un semnal de alarmă cu privire la situaţia actuală economică şi socială şi să insiste pentru adoptarea unor măsuri care să menţină forţa de muncă la Botoşani.
„Singurul motor al unei economii sunt oamenii şi singura valoarea adăugată care poate fi creată o fac oamenii instruiţi. Din acest motiv am plecat să facem acest studiu la nivelul copiilor din judeţul Botoşani”,
Valeriu Iftime, preşedinte CCIA Botoşani.
Studiul cofinanţat de CJ a fost realizat de o firmă de consultanţă din Bucureşti la care activează Dorin Cojocaru, fost director al BRD Botoşani.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
