Mai întâi au fost Aniculăese cu Egner. Primarul se întorcea de prin Olanda şi povestea la ziarişti că acolo totul e aşa de descentralizat încât şi regia de apă e la Primărie. „Altceva n-a văzut în Olanda?” întreba ironic şeful CJ-ului.
Apoi au fost Conţac şi Flutur. „Când vin dimineaţa la serviciu lumina la biroul dlui primar Flutur e stinsă, abia pe la 9 vine la serviciu”, relata şefului CJ-ului din experienţa sa în administraţie. „Mai ştiţi ceva de dl Conţac?” întreba cu un zâmbet în colţul gurii Flutur când Conţac din ditamai preşedinte de CeJeu şi PSD-eu ajunsese iarăşi... director la Transporturi Auto.
Apoi au fost Ţâbuleac şi Flutur. Ooooo, aici am putea scrie un roman, dar nu ştim cine l-ar citi. Oricum, memorabilă rămâne aia cu „tu nu ştii că în viaţă unul f... (scuzaţi, da cam aşa s-a zis), iar altul gâfâie”.
Totul pentru ca acum să îi avem pe Ţurcanu şi Portariuc. Dincolo de o alianţă nefirească, făcută sută la sută doar pentru acapararea puterii, dincolo de un milion de lucruri care îi despart, cei doi au avut aşadar parte şi de o tradiţie nefastă de luptă surdă a orgoliilor.
Chiar şi fără aceasta coabitarea (ca să folosim un termen la modă) dintre cei doi era imposibilă. Şi am spus-o încă din campania electorală, când Ţurcanu a apărut la un loc cu Portariuc doar la lansarea candidaţilor şi apoi spre final, într-un... comunicat.
Uitaţi-vă la ei! Găsiţi măcar un singur element care să îi unească?
Sunt total diferiţi, unul are şi acum domiciliul din Suliţa, celălalt tocmai a anunţat că îşi aduce nevasta din Iaşi. Unuia i se luminează faţa dacă îi pomeneşti ceva de vreo fermă, celălalt recită din cărţile de economie, e un teoretician desăvârşit, mai greu e cu practica... Unul felicită FC Botoşani de pe şezlong de la Neptun, celălalt bagă BUG Mafia pe Facebook...
Conflictul dintre PNL şi PSD este, de fapt, conflictul dintre Ţurcanu şi Portariuc. Este o dispută dintre două ambiţii copilăreşti în care fiecare vrea să arate că de fapt el e mai şef decât celălalt. I-aţi auzit vreodată pe Baltă sau pe Ciofu să spună ceva despre PNL-işti ori pe Sorescu sau pe Şoptică să zică una şi alta despre PSD-işti? I-a mai dat Grigoraş un 4 lui Ponta, dar la mintea lui de RVG-ist şi la câţi morţi a adus pe litoral poţi să-i ceri ceva...? Verginel a ameninţat cu un miting, dar vizat era tot Ponta, nu vreun PSD-ist de pe la Botoşani. Iliuţă doar a răspuns la atacurile primarului... Aaaa, a zis şi Doiniţa ceva de „Apă”, dar a precizat că vorbeşte în nume personal.
Disputa dintre Portariuc şi Ţurcanu (observaţi că le-am inversat numele tura asta, la aşa ambiţii...) este atât de inteligentă pe cât a fost bătaia din primăvară pe conferinţele judeţene de partid, când fiecare formaţiune s-a întrecut în a o face cât mai pompoasă, opulentă, asurzitoare, cu cât mai mulţi oameni, cât mai mulţi primari racolaţi de la PDL, cu boxe cât mai puternice şi alte dintr-astea.
Sigur, minunat ar fi să avem o dispută de genul: atâtea drumuri am asfaltat eu, atâtea tu. Sau, eu am făcut rost de atâţia bani pentru drumul Botoşani – Suceava, tu ai adus atâţia. Eu am creat atâtea locuri de muncă (scuze dl primar, ştiu că amintirile din campanie dor), tu ai creat atâtea.
În loc de astea toate avem parte de un circ scump (nici într-un caz ieftin) pe banii noştri, iar la 13 luni de la alegeri constatăm că marea realizare a primarului este un sens giratoriu şi ăla supradimensionat, iar a preşedintelui CJ că schimbă iar conducerea de la spital fiindcă şefii ăştia pe care tot el i-a pus nu-s în stare de nimic. În rest, cele 2.000 locuri de muncă rămân un banc bun, alea 1.044 de locuinţe un banc şi mai bun, iar pentru aia cu câinii... întrebaţi sutele de botoşăneni cum rămâne. Partea cealaltă nu ştiu cât mai lipseşte până ce „Botoşani – judeţul în care vreau să trăiesc” se va transforma în „Botoşani – judeţul în care mai trăiesc eu şi încă vreo doi”.
Definitoriu şi totodată amuzant pentru relaţia PNL – PSD este tratamentul la care sunt supuşi jurnaliştii care le-o mai dau peste nas. În urmă cu un an, când îi spuneam lui Portariuc că nu are cum să facă 1.044 locuinţe în patru ani şi că nu are nici măcar teren, revoluţionarul preşedinte de partid Marcu ne făcea PDL-işti. Acum, dacă ai cumva tupeul să pui la zid un PSD-ist, te fac PNL-ist. Şi invers, liberalii te fac PSD-ist. Întrebarea e: dacă noi eram PDL-işti când îi spuneam lui Portariuc că nu are cum să facă 1.044 locuinţe la 7.000 euro bucata în patru ani de mandat, acum când tot nu are teren şi zice cu guriţa lui că nu mai face decât o sută de locuinţe din alea 1.000, ce mai e? PDL-ist sau PNL-ist? Dacă atunci când îi spuneam lui Ţurcanu că n-are cum să facă hotel şi să dea mâncare la alegerea pacientului la spital eram PDL-işti, acum când se anunţă disponibilizări, tăieri de drepturi băneşti şi altele asemenea la spital, ce e şeful CJ-ului. PDL-ist sau PSD-ist?
Cred că mai degrabă ambii sunt „doar” politicieni.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
CITEŞTE ŞI:
 Marcule, al cui mesager eşti? Al lui Ponta?Al lui Geoană?... Sau al banului?