Și-a păstrat o parte din farmecul de odinioară

Municipiul Botoșani este probabil unul dintre cele mai subapreciate orașe din România. Aparent pare centrul unei zone extrem de sărace, care nu are foarte multe de oferit mai ales din punct de vedere turistic. Oricine ajunge, însă, la Botoșani mai ales într-o zi de toamnă, are toate șansele să-și schimbe radical părerea. Deși puternic afectat de sistematizarea comunistă și încărcat cu toate cartierele muncitorești care au sufocat vechiul oraș, târgul Botoșanilor încă și-a păstrat o bună parte din farmecul de odinioară.

În zonele vechiului oraș de pe Bulevard și până în Centrul Istoric, chiar cufundați în mahalelele de altădată, pe ulițele armenești sau străzile boierești de altădată, orice turist pasionat de atmosfera de Belle Epoque, de istorie sau pur si simplu de arhitectură de secol XIX, va găsi o adevărată comoară. Botoșaniul este o adevărată perlă istorică și arhitectonică a nordului, poate, așa cum s-au pronunțat mulți dintre cei care de voie sau de nevoie au vizitat Botoșaniul, cel mai cochet și mai frumos oraș cu parfum de epocă din Moldova. În plus, așa cum spun istoricii târgul Botoșaniului a fost unul dintre cele mai populate și dezvoltate orașe ale Vechiului Regat, cu performanțe excepționale din punct de vedere economic și cultural, potrivit adevarul.ro.

Botoșaniul are o istorie foarte îndelungată. Cea mai veche biserică armenească din oraș are cel puțin 700 de ani vechime. Pentru că se spune că pe moșiile boierilor moldoveni, acum poate opt secole sau chiar mai bine, înainte de întemeierea Moldovei, armenii refugiați din calea invaziilor, au întemeiat un târg pe marginea drumului comercial care pleca din porturile de la gurile Dunării și Marea Neagră și ducea către Marea Baltică. Totul s-a făcut cu voia unui jupân sau cneaz numit Botăș, stăpânul acelor pământuri.

„Oraș al Doamnei”

Și de la el a rămas și numele târgului în care românii și armenii au ajuns să trăiască împreună. Târgurile de vite ale armenilor și comerțul lor cu animale au ridicat Botoșaniul la rangul de târg prosper. Aici a funcționat și primul han din Moldova. Rămășițele sale se văd și astăzi prin apropierea Pieței Centrale din Botoșani. 

Prosperitatea târgului medieval al Botoșanilor va fi dovedită de cercetările arheologice efectuate după anii 2000 în Centrul Istoric al orașului unde a fost găsită o adevărată zonă comercială, cu multe cuptoare de producție a ceramicii și reducere a minereului. Tocmai datorită prosperității acestui târg, orașul a fost oferit drept reședință a soțiilor de voievod. Târgoveții Botoșaniului asigurau veniturile domnițelor. 

Tocmai de aceea, Botoșaniul a căpătat un statut special în Moldova, unicat, acela de ”Oraș al Doamnei”. În apropiere de mănăstirea Popăuți de astăzi, de la marginea orașului, se afla și o curte domnească, destinată doamnelor Moldovei. În curtea palatului domnesc se plimbau păuni, locul fiind de o feerie excepțională. Tocmai de aceea Botoșaniul a primit ca stemă păunul.

A fi ”Oraș al Doamnei„ era o onoare incredibilă pentru târgoveți

”Botoșanii au avut un statut aparte în rândul aşezărilor urbane moldovenești, acela de târg al Doamnei. Era locul de unde proveneau veniturile soţiilor de voievozi aflaţi pe tronul Ţării Moldovei.  Prima Doamnă a Moldovei căreia i se vor concede veniturile târgului va fi Maria-Voichiţa, soţia lui Ştefan cel Mare, ca o compensaţie, probabil, pentru averile ce îi rămăseseră risipite în Ţara Muntenească, de unde îi era obârșia. Târgul Botoșani a fost unul dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic”, precizează istoricul botoșănean Daniel Botezatu. 

„Păunul este simbolul cel mai vechi , semnificaţia istorică fiind în calitatea singulară a oraşului Botoşani de a fi fost vreme de câteva secole „Oraşul Doamnei”. Prin aceasta Botoşaniul este cu adevărat unic printre oraşele României, iar păunul constituie un adevărat brand ”, preciza în anul 2009, la alegerea stemei reputatul academician Ștefan Gorovei, specialist în istorie medievală.

Dezvoltarea Botoșaniului își avea însă apogeul de la sfârșitul secolului al XVIII lea și începutul secolului al XIX lea. Orașul va deveni un târg cosmopolit, un adevărat hub economic din nordul Moldovei. Forța economică a Botoșaniului era dată în continuare de puternica comunitate armenească, dar și de cea evreiască care începând cu finele secolului al XIX lea va ajunge reprezentativă la Botoșani. La aceștia se adăugau evident românii dar și lipovenii. Cheia succesului Botoșaniului a fost buna înțelegere între toate etniile care formau de altfel sufletul târgului.

Botoșaniul era unul dintre cele mai puternice orașe din Vechiul Regat

De la târgoveții și boierii români și până la antreprenorii evrei, armeni sau lipoveni, fiecare își aducea aportul consistent în dezvoltarea orașului. Nu a durat mult până când Botoșaniul a devenit a treia așezare urbană din Principate, ca populație dar și ca dezvoltare economică. 

Inima orașului era centrul economic, astăzi Centrul Istoric al orașului. Aici se aflau magazine, manufacturi, ateliere, restaurante, berării și tot ce se putea produce și vinde. Ceva mai jos, era piața, unde țăranii români din împrejurimi, alături de zarzavagii și pescarii lipoveni vindeau legume, fructe, lactate și tot ce putea fi produs în gospodărie. 

Dănuț Huțu, directorul Direcției de Cultură Botoșani

”Botoșaniul era al treilea oraș din Principate sau Vechiul Regat ca populație. Acesta lucru arată clar viața economică deosebită de aici. Era un oraș cosmopolit cu o mare forță economică, aflat pe drum comercial de mare importanță. În plus, poziția acestuia în apropierea Imperiului Austro-Ungar dar și a celui țarist, facilita comerțul de mare amploare.”

În perioada sa de glorie, adică pe tot parcursul secolului al XIX lea și începutul secolului XX până la Primul Război Mondial, Botoșaniul era unul dintre cele mai puternice orașe din Vechiul Regat. Pe lângă atelierele meșteșugărești, morile cu abur, fabrică de bere și multe alte facilități industriale ale vremii, Botoșaniul avea 12 tipografii, un magazin universal( asemănător unui mall de astăzi), un dealer auto renumit în toată țara, librării, societăți muzicale, bănci comerciale ba chiar și o lojă masonică. Centrul Botoșaniului a fost construit în stilul arhitectonic nemțesc, fiind un Leipzig la scară mică. Specialiștii spun că era singura așezare urbană de la est de Carpați cu aspect de burg german.

Citește articolul integral AICI