Mătuşa Aurica vine din nordul judeţului, mai exact din comuna Ibăneşti unde, povesteşte mândră, poţi regăsi unele din cele mai frumoase meleaguri ale Botoşanilor.  Ne face o frumoasă introducere a satului în care s-a născut, a crescut şi a devenit omul care este astăzi vrând parcă să ne ducă imaginar în lumea comunei sale.

Ne dă şi o serie de poveţe care să ne rămână în minte şi din care să tragem foloase. Sfătoasă şi simplă la vorbă, mesajul care ni-l transmite femeia de 72 de ani ne umple de emoţie. „Noi să culegem ce-i mai bun de la înaintaşii noştri, să ducem tradiţia mai departe de la străbunicile şi mamele noastre cu tot ce e mai bun”, ne spune mătuşa Aurica.

Nu poţi trece pe lângă taraba pe care a primit-o în cadrul Târgului Meşterilor Populari fără ca ibăneşteanca să te oprească din drum. Te încântă cu costumul popular pe care insistă să îl îmbraci, pentru a împrumuta măcar şi pentru câteva minute un crâmpei din tradiţie.




Apoi, răbdătoare dar şi mândră de tot ce-a învăţat în cele peste şapte decenii de viaţă îţi explică din tainele ţesutului. Ne arată războiul de ţesut, minunăţiile care ies din mâinile sale şi arta de a ţese pe care, cu lacrimi în ochi, ne spune că nu doreşte să se piardă în negurile vremii.
La final, pentru ca atmosfera creată să fie completă, ne cântă un cântec de pe meleagurile sale şi ne pofteşte cu drag la ea acasă, la Ibăneşti unde, ne-ar pune pe masă cele mai gustoase bucate pe care le-ar pregăti pentru a-şi primeni oaspeţii.