Adolescenta făcea parte dintr-o populaţie amestecată de daci, goţi şi sarmaţi. În muzeul de arheologie din Săveni, judeţul Botoşani se află o adevărată comoară arheologică.
Este vorba despre scheletul unei tinere de 17 ani, care ar fi trăit acum 1600-2000 de ani pe teritoriul Botoşaniului. La 30 de kilometri de municipiul Botoşani, în micul oraş Săveni, se află Muzeul de Arheologie, un fost han de secol XIX, restaurat în ultimul deceniu. Instituţia adăposteşte una dintre cele mai importante comori arheologice din ţară.
Este vorba de „Măriuţa“ (cum au numit-o muzeografii), o tânără decedată la 16-17 ani şi care a trăit acum aproximativ 1.600 de ani pe teritoriul judeţului Botoşani. Rămăşiţele trupeşti ale tinerei sunt aur curat pentru specialişti. Şi asta fiindcă Măriuţa a fost una dintre purtătoarele unei culturi arheologice care face parte din tranziţia către formarea poporului român pe teritoriul Moldovei.
„Este una dintre verigile care poartă continuitatea de la lumea dacică la apariţia poporului român în secolele Evului Mediu“, spune Emil Caranica, muzeograf la Muzeul din Săveni.
A fost descoperită în anii `60 pe teritoriul comunei Hăneşti, într-un cimitir al aşezărilor aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, un adevărat brand arheologic alături de Cucuteni, pe teritoriul Botoşaniului. Odată descoperită, Măriuţa a fost conservată în mormântul său, apoi introdusă în colecţia Muzeului de Arheologie Săveni.
„A fost păstrată «in situ», adică exact cum a fost descoperită, cu tot cu inventar, tocmai pentru a nu se deteriora. Este un schelet descoperit în punctul la Moviliţă de la Hăneşti. Cum a fost decopertat, aşa a fost adus la muzeu“, precizează Emil Caranica.
În urma determinărilor efectuate de specialişti s-a constatat că Măriuţa a fost o tânără de numai 16-17 ani care a trăit în zona Hăneştiului, în secolul al IV lea d. Hr. Era o fată mărunţică, aşa cum spune şi muzeograful de la Săveni, de cel mult 1,5 metri înălţime. Cauza morţii nu este cunoscută. La prima vedere, fata a fost sănătoasă tun, cu o dantură perfectă.
„O dantură de invidiat“ „Osatura este foarte bine păstrată. Nu prezintă urme de lovituri, de sacrificiu şi nici nu pare a fi fost bolnavă. A fost studiată de-a lungul timpului. Craniul indică nişte trăsături regulate fine şi o dantură de invidiat“, spune Emil Caranica.
„Este una dintre cele mai bine reprezentate culturi arheologice aici, în judeţul Botoşani, după Cucuteni“, spune specialistul Daniel Ciucălău de la Muzeul Judeţean Botoşani. Această cultură este creaţia unui amestec de populaţii care s-au întâlnit pe acest teritoriu vast. În cazul Moldovei, inclusiv a Botoşaniului, cei care au creat cultura Sântana de Mureş Cerneahov au fost localnicii daci, ramura caspică, alături de războinicii germanici din ramura goţilor şi de cei iranieni, în special sarmaţii.
Tânăra care a trăit acum 1600 de ani la Hăneşti pare să fi avut un statut deosebit în comunitatea în care trăia. Acest lucru este dovedit de numeroasele vase pline cu ofrande, depuse în jurul defunctei, dar şi cele două fibule de bronz care-i susţineau rochia. Sursa: Ziarul Adevărul
Citește și: Arme de toate felurile și din toate timpurile la Muzeu: GALERIE FOTO cu pistoale gravate și săbii
