1.123.913 sau peste 11 miliarde de lei vechi, atât a consumat Primăria Botoşani numai în primele opt luni din acest an pentru câinii fără stăpân din oraş. În această sumă sunt cuprinse atât cheltuielile pe partea de funcţionare, cât şi cele pentru investiţiile derulate la marginea oraşului.

Câinii prinşi anul acesta au fost eliberaţi

Capacitatea actualului adăpost comunitar administrat de municipalitate prin Direcţia de Servicii Publice, Sport şi Agrement (DSPSA) este de 160 de locuri. Încă de la începutul anului, conform protocolului de colaborare cu Asociaţia pentru Protecţia Animalelor ADOR, instituţia a capturat câini de pe străzi pe care, după ce i-a sterilizat, i-a eliberat. Lucru care ar urma să nu mai fie posibil odată cu finalizarea noului padoc, care ar urma să aibă o capacitate de maximum 1.000 de locuri. „Îi sterilizăm şi îi ducem înapoi, ştim de unde i-am luat şi capturăm alţii, acesta a fost circuitul. După ce se termină noul padoc, teoretic nu o să mai dăm drumul pe străzi”, a explicat Eugen Ţurcanu, directorul DSPSA.

Bani cheltuiţi cu crose şi microcipuri

Pentru maidanezii găzduiţi în adăpostul de lângă fosta rampă de gunoi, dar şi pentru sterilizarea celor eliberaţi, municipalitatea a cheltuit în 2013 suma totală de 231.994 de lei, aici fiind incluse de la cheltuieli de personal până la crose sau… cititori de microcipuri. Ce mai mulţi bani au fost direcţionaţi către cele două cabinete veterinare private care au efectuat operaţiile de sterilizare în cazul a aproape 700 de patrupede, totalul fiind de 76.880 de lei. Firma Trio Construct a primit pentru activitatea desfăşurată 58.773 de lei, municipalitatea achitând un tarif de 81 de lei pentru fiecare câine capturat.

Padoc nou de 8 miliarde lei vechi

De asemenea, pentru salariile angajaţilor de la padocuri a fost alocată o sumă de aproape 61.000 de lei, în timp ce la capitolul materiale şi aparatură de uz medical au fost achiziţionate microcipuri în valoare de 7.500 de lei, crose care au costat aproape 1.000 de lei sau cititori de microcipuri cu aceeaşi valoare.
Suma cheltuită cu câinii comunitari este mai mare faţă de anii anteriori şi din cauza investiţiilor derulate la noul padoc, care se află încă în derulare. La capitolul dezvoltare, din fonduri publice au fost alocaţi 891.919 lei, din care  pentru amenajare padocuri 794.381 de lei, construcţie activităţi veterinare de 80.719 lei şi lucrări suplimentare de peste 10.000 de lei, documentaţie tehnică pentru autorizare spaţiu de 900 de lei şi dotări de peste 5.500 de lei.

Cresc câinii din padocuri, cresc şi cheltuielile

În cazul în care la Botoşani nu va fi aplicată eutanasierea, directorul DSPSA susţine că noul padoc, unde ar urma să fie găzduiţi 1.000 de câini, ar atrage şi cheltuieli mult mai mari faţă de cel actual, unde sunt doar 160 de animale. „Când o să fie 1.000 de câini în mod curent acolo apropos de hrană, personalul de muncitori care nu este prins aici, trebuie suplimentat acolo cu nişte muncitori, trebuie să luăm pe prestări servicii că Primăria nu face angajări decât pe 1 la 1 şi nu prea au plecat oameni de aici ca să poţi să angajezi”, a mai declarat Eugen Ţurcanu, care vede ca şi soluţie o externalizare a serviciului respectiv.

Oraşul ar avea vreo 2.000 de câini

Însă chiar şi cu capturarea a 1.000 de maidanezi şi aglomerarea noului padoc, situaţia la Botoşani încă nu şi-ar găsi rezolvare dat fiind faptul că numărul câinilor existenţi pe străzi ar fi dublu faţă de capacitatea adăpostului.
„Deci destul de relativ, dar eu din cât am experienţă, de când am început din 2010 această activitate, eu zic să sunt undeva la 2.000 de câini, că sunt 1.500, că sunt 2.500, dar sunt pe undeva pe aici. Sunt foarte multe animale din zona asta de case, de depozite, de firme asupra cărora noi nu ne-am aplecat, că noi am avut prioritare cartierele de locuinţe”, a încheiat Eugen Ţurcanu.

Instituţiile îşi pun singure beţe în roate, Primăria obligată să cheltuiască de 10 ori mai mult

Ceea ce se întâmplă la Botoşani cu maidanezi reprezintă un exemplu grăitor de bătaie de joc la adresa banului public şi a proastei funcţionări a instituţiilor statului. Astfel, după ce a băgat atâţia bani în noile padocuri, când investiţia se apropie de finalizare, municipalitatea a aflat de la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) că trebuie să cheltuiască de vreo 10 ori mai mulţi bani cu sterilizarea unui câine. Motivul? DSVSA Botoşani nu acordă autorizaţie DSPSA pentru intervenţii chirurgicale.
„Legea spune că orice padoc al Primăriei pentru câini comunitari trebuie să aibă un medic veterinar şi/sau tehnician veterinar care să gestioneze activitatea acestor câini, observaţie, tratamente minuscule, modul de nutriţie, modul de aranjament în padoc. Dar nu face intervenţii chirurgicale”, a explicat Minodora Vasiliu, directorul executiv al DSVSA.
Unitatea municipalităţii poate avea medic şi tehnician veterinar, care însă nu ar avea dreptul să facă şi operaţii şi nici eutanasieri deoarece în opinia directoarei DSVSA această activitate ar putea fi efectuată doar de un cabinet privat.
„Statul este împotriva statului aici. Mă costă 80 de lei fără TVA un mascul şi 120 de lei o femelă de sterilizat, eu vin şi fac cabinetul meu, cu medicul meu pe care îl am angajat şi mă ajunge undeva la 15 lei o sterilizare şi ei mă forţează să fac de 10 ori costurile la un cabinet privat. E ceva strigător la cer şi nu intervine nimeni, nu se sesizează nimeni, o autoritate care poate să reglementeze acest lucru”, a mai spus Eugen Ţurcanu.

Două miliarde lei vechi s-au dus în doar opt luni pentru tratarea botoşănenilor muşcaţi

În timp ce cheltuielile instituţiilor cu maidanezii sunt tot mai mari, paradoxal, numărul câinilor este într-o continuă creştere, la fel şi cel al oamenilor muşcaţi. De la începutul anului 2013 până la data de 31 august au ajuns la Spitalul Judeţean Mavromati peste 450 de botoşăneni muşcaţi de câinii comunitari din municipiu. Ei au urmat ulterior un tratament profilactic cu vaccin antitetanos şi antirabic la Secţia de Boli Infecţioase, subordonată Spitalului Judeţean Mavromati. Majoritatea persoanelor atacate de câinii maidanezi sunt din municipiul Botoşani şi foarte puţine provin de prin judeţ.
„Sunt 476 de cazuri cu oameni muşcaţi, dintre care 400 din oraş. Costul pentru tratament este 416 lei pe persoană pentru cinci zile cu vaccin antitetanos şi antirabic”, a declarat Viorel Iliuţă, directorul Spitalului Judeţean Mavromati.
Sumele cheltuite pentru tratamentul profilactic al botoşănenilor muşcaţi de câinii comunitari în doar opt luni de zile se ridică la 198.016 lei.

Un nou an, aceeaşi poveste: miliardele cheltuite cu maidanezii nu au nici un efect

Adunând această sumă celor 1.123.913 lei cheltuiţi de municipalitate rezultă că numai în primele opt luni ale acestui an câinii ne-au costat nici mai mult, nici mai puţin de 1.321.929 lei. Iar anul încă nu este gata. Culmea este că de mai mult de un deceniu se întâmplă anula acelaşi lucru, adică Primăria Botoşani cheltuieşte sume consistente cu maidanezii, Spitalul Judeţean cu tratamentele celor muşcaţi, câinii se tot înmulţesc, la fel şi oamenii ajunşi la spital din cauza lor. Aceasta în condiţiile în care şi ONG-urile sunt tot mai implicate în activităţile privitoare la câinii vagabonzi, astfel încât prinde tot mai mult contur varianta că, în realitate, nu ar exista cu adevărat un interes pentru rezolvarea problemei deoarece odată soluţionată, s-ar termina cu circuitul banilor pentru câini. Toate acestea continuă să se întâmple în condiţiile în care actualul primar Ovidiu Portariuc a promis în campania electorală de anul trecut că va rezolva în 12 luni problema câinilor vagabonzi din oraş. Au trecut 15 luni şi nici măcar nu s-a terminat noul padeoc.
Gabriela ERDIC
Alexandra DOROHOI
CITEŞTE ŞI:
Afacerea „Maidanezul” – povestea scandaloasă a aranjamentelor pe banii Primăriei pentru omorârea câinilor
[[banner]]
CITEŞTE ŞI:
Anchetă internaţională - Transport ilegal de câini din Botoşani depistat în Belgia