Ministrul Sănătăţii consideră că în discuţiile din coaliţie despre reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să se pornească de la proiectul depus de UDMR, care a fost adoptat deja de Senat şi se află în dezbatere la Camera Deputaţilor, transmite Mediafax. Cseke Attila a declarat, luni, la Cluj, că proiectul UDMR este unul "mai viabil" faţă de cel al PDL, pe care nu l-a văzut şi care nu a fost aprobat în coaliţie.

"UDMR are un proiect de act normativ scris, care a trecut de Senat, aprobat inclusiv de o parte a coaliţiei, şi care e în curs de analiză la Camera Deputaţilor. Credem că acel proiect ar trebui analizat, discutat, poate îmbunătăţit din anumite puncte de vedere. Credem şi noi că o reorganizare administrativ-teritorială a României este necesară, dar trebuie să plecăm, din punctul nostru de vedere, de la acest proiect de act normativ care prevede 16 regiuni de dezvoltare. Ceea ce ni se propune, opt regiuni sau opt judeţe mari, trebuie analizat serios. Sunt exemple evidente, judeţul Harghita cu judeţul Alba sau judeţul Bihor cu Bistriţa-Năsăud sau Vrancea cu Constanţa, care nu au foarte multe legături, nu numai de tradiţie, dar nici din punctul de vedere al istoriei şi culturii. Credem că proiectul nostru este mai viabil. Noi avem un proiect scris, în timp ce celălalt proiect încă nu l-am văzut, l-am discutat, dar nu este aprobat în coaliţie", a spus ministrul Sănătăţii.
Noi cu Suceava, Vaslui cu Iaşi
Proiectul PDL de reorganizare administrativă vizează trecerea de la 41 de judeţe la opt, iar capitalele acestor judeţe vor fi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti, anunţa liderul PDL Ioan Oltean. Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a 16 regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt: Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui, Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea (macroregiunea I), Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş - Dâmboviţa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare (macroregiunea V).