În prima şedinţă, atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor vor stabili Comisia de validare a mandatelor noilor aleşi. Comisia de validare a Camerei Deputaţilor va fi compusă din 30 de membri, iar cea a Senatului din 15. Fiecare dintre cele două comisii va respecta coloratura politică rezultată din alegeri.

Şedinţa va fi condusă de decanii de vârstă ai celor două Camere, care vor fi asistaţi de cei mai tineri patru senatori, respectiv deputaţi, în calitate de secretari.

După ce comisiile alese în şedinţele celor două camere vor valida mandatele, vor elabora fiecare câte un raport în care nominalizează senatorii şi deputaţii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor. După ce rapoartele vor fi aprobate, prin vot, de către comisii, ele vor fi supuse votului plenului fiecărei camere. Camera Deputaţilor a stabilit deja votul pentru raportul comisiei de validare miercuri la ora 9.00.

Atât comisia de validare a Senatului, cât şi cea a Camerei Deputaţilor pot propune invalidarea mandatului unui parlamentar în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către cel în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral. Eventualii deputaţi sau senatori care vor fi contestaţi de Comisia de validare vor trebui validaţi individual, printr-un vot al plenului.

Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.

După ce noii senatori şi deputaţi vor depune jurământul, cel mai probabil miercuri, vor fi alese conducerile celor două camere: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Birourile Permanente şi se vor constitui comisiile parlamentare. Birourile Permanente ale ambelor Camere ale Parlamentului sunt compuse din câte patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori şi se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului, are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte candidatul care a întrunit votul majorităţii celor prezenţi. Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor din Biroul permanent se supune în întregime votului deputaţilor, respectiv senatorilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.

(Sursa News.ro)