Un proiect de peste 4 milioane de euro pentru zecile de mii de botoșăneni fără ocupație NU poate fi implementat din cauza ordonanței „trenuleț” – VIDEO 

  • Potrivit ultimului recensământ al populației județul Botoșani mai avea în jur de 390.000 de locuitori. 
  • Dintre aceștia lucrează doar 134.000 de botoșăneni. 
  • Peste 241.000 de persoane se încadrează la categoria populației inactive. 

 

Săraci dar și leneși

 

 

Dacă este să explicăm în detaliu, cu date oficiale, vă putem spune că din populația inactivă fac parte mai multe categorii sociale. Și că suntem județul cu peste 36.000 de casnici. 

 

Celelalte exemple sunt următoarele:

 

  • 72.736 de elevi și studenți
  • 83.628 de pensionari
  • 36.268 de casnici 
  • 23.865 sunt botoșăneni întreținuți de alte persoane
  • 1.929 sunt botoșăneni întreținuți de stat 
  • 10.622 sunt botoșăneni întreținuți din alte surse (?!)
  • 12.184 au o altă situație economică decât statutul de salariat 

 

 

Pensionarii și elevii sau studenții însumează 156.364 de persoane. Mai rămân în jur de 230.000 de botoșăneni din care mare parte nu aduc un plus societății. Posibil ca mulți să fie plecați în străinătate și să lucreze fără forme legale. Însă sunt destui rămași acasă care se pot angaja și pot contribui astfel la dezvoltarea economică a județului. 

 

Mulți dintre aceștia sunt cu o educație precară sau fără niciun fel de competențe.

 

 

4 milioane de euro pentru formarea profesională la Botoșani 

 

 

O mână de ajutor este întinsă pe acest fond social complicat de Uniunea Europeană. 

 

Este vorba despre un proiect cu o valoare uriașă la nivel național și care poate fi implementat la Botoșani prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM). Un program extrem de important atât pentru angajatori cât și pentru angajați și care poate contribui masiv la dezvoltarea unei economii locale care suferă din cauza deficitului de forță de muncă. 

 

Anca Apăvăloaie, director executiv AJOFM Botoșani

„Discutăm despre proiectul Formactiv – Formare și Muncă Activă a cărui contract de finanțare a fost semnat în luna decembrie a anului 2024, proiect strategic care se implementează în majoritatea județelor din România, cu un grup țintă de 5.105 persoane, persoane care sunt șomeri, tineri cu vârsta de peste 30 de ani, șomeri de lungă durată, șomeri cu un nivel redus de competențe, persoane cu dizabilități, persoane din comunități marginalizate, persoane din zone rurale, persoane cu vârsta peste 55 de ani, persoane reîntoarse în țară sau persoane aparținând minorităților”,

 

 

 

La nivelul județului Botoșani grupul țintă este de minimum 440 de persoane. Oameni fără loc de muncă care se pot califica într-o meserie. Și care pot câștiga bani pe termen lung, în baza unui contract de muncă și a unei salarizări care poate crește în funcție de randament și competențe. 

 

Valoarea acestui proiect este de 313 milioane lei, circa 62 de milioane de euro, din care la nivelul județului Botoșani a fost alocată suma de 20 de milioane, adică peste 4 milioane de euro. 

 

 

Ce se finanțează prin intermediul activităților acestui proiect?

 

 

Anca Apăvăloaie, director executiv AJOFM Botoșani

„Se finanțează pentru angajatori acele programe de ucenicie adresate grupului țintă cu caracteristicile enunțate anterior. Programe de ucenicie care au o importanță deosebită atât pentru angajator cât și pentru viitorul angajat. Pentru că, din punctul de vedere al angajatorului are asigurată, după finalizarea programului de ucenicie, angajatul să onoreze acea nevoie a angajatorului de forță de muncă calificată”

 

De cealaltă parte, ucenicul obține competențe profesionale și poate ocupa un loc de muncă pe termen lung. 

 

Mai mult decât atât, pe perioada ucenicie care se poate întinde până la maximum trei ani, ucenicul este plătit pentru activitatea prestată. Salariul este susținut parțial de către stat, prin intermediul acestui program, cu o subvenție lunară de aproximativ 2.200 de lei. 

 

 

Pentru ce domenii este valabilă ucenicia?

 

 

Programul este structurat pe trei niveluri în funcție de nivelul de competențe al ucenicului din punct de vedere profesional. 

 

  • Nivelul 1 durează șase luni și înseamnă activități din domeniul serviciilor în care nu este nevoie de un nivel de educație ridicat, cum ar fi ajutor de bucătar sau femeie de serviciu. Pot accede persoane care au absolvit patru clase.
  • Nivelul 2 are corespondență în partea de formare profesională din domeniul serviciilor, precum agent de curățenie clădiri și mijloace de transport, industrie (confecționer, pavator, lucrător în comerț) și calificări în domeniul construcțiilor. 
  • Nivelul 3 are o durată mai mare de formare, respectiv 720 de ore de pregătire teoretică și practică și se adresează în special calificărilor de genul tâmplarului universal, mecanic auto, lăcătuș mecanic, fierar betonist, dar și ocupații din HoReCa, respectiv ospătar sau chelner. 

 

 

Anca Apăvăloaie, director executiv AJOFM Botoșani

„Noi sperăm să avem o adresabilitate destul de ridicată având în vedere faptul că pe domeniul construcțiilor în perioada anterioară am avut foarte multe programe de ucenicie organizate de angajatori și subvenționate din bugetul de stat sau al UE. Și, totodată sperăm să atragem alți angajatori pentru care ce s-a realizat anterior se constituie un exemplu de bună practică. Pentru că la ora actuală din ucenicii care au fost sprijiniți anterior, peste 50% lucrează în continuare la firmele care au organizat programele de ucenicie”

 

Proiectul se implementează pentru o perioadă de 3 ani, cu prelungire de încă doi ani. 

 

 

Cine ar trebui să coordoneze proiectul?

 

 

Proiectul a fost conceput să fie implementat de experți interni care au calitate de funcționari publici din cadrul agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă. În cadrul AJOFM Botoșani există cinci experți nominalizați pentru a desfășura activități din cadrul acestui proiect. Unul dintre aceștia are atribuții în domeniul financiar. 

 

Anca Apăvăloaie, director executiv AJOFM Botoșani

„În bugetul acestui proiect sunt incluse cheltuieli atât pentru subvenționarea programelor de ucenicie pentru angajatori cât și pentru plata experților care desfășoară activități în cadrul proiectului, experți care au atribuții suplimentare prin nominalizarea în proiect, față de funcția de bază. La ora actuală este incertă modalitatea de execuție a bugetului proiectului pentru plata salariului acestor experți, având în vedere prevederile art. 1, alineat 4 din OUG 156/2024, acea ordonanță trenuleț care la articolul menționat plafonează drepturile salariale ale funcționarilor publici la luna noiembrie 2024”

 

Contractul de finanțare a fost semnat în decembrie 2024. 

 

 

Statul român cade în propriile capcane financiare 

 

 

Plafonarea salarială vine în contradicție cu veniturile realizate din fonduri europene, în condițiile în care statul, în acest caz, nu face neapărat o economie la buget. 

 

Ci se regăsește în situația de a pierde bani în plus din fonduri europene care reprezintă salarii impozabile.

 

Mai concret, plățile din proiectul european pentru activitatea experților se adaugă la bugetul de stat, tocmai prin aceste impozite obligatorii prin lege și nu sub formă de povară financiară. 

 

Anca Apăvăloaie, director executiv AJOFM Botoșani

„Statul român, din contra va avea un buget afectat, dar nu afectat pe partea de cheltuieli prin majorări de costuri reprezentând salarizarea acestor experți, ci va avea un buget afectat pe partea de venituri deoarece aceste sume sunt impozabile, sunt purtătoare de contribuțiile și impozitele aferente acestor venituri pe care expertul de implementare, funcționar public nu va fi salarizat. Nu există o cheltuială din bugetul de stat ci, din contră, o nerealizare a unui venit la bugetul de stat”

 

O soluție ar fi fost ca în ordonanța de urgență care plafonează cheltuielile salariale la nivelul lunii noiembrie a anului trecut să fi fost inclusă o derogare pentru veniturile realizate prin programe finanțate de Uniunea Europeană. 

 

Deocamdată, proiectul la Botoșani este pus sub semnul întrebării, în condițiile în care niciun funcționar public nu-și poate asuma un volum de activitate ridicat, pe bază de voluntariat. 

 

Iar situația ar fi valabilă pentru toate agențiile de ocupare a forței de muncă din țară.