Fundașul dreapta al FC Botoșani mărturisește într-un interviu acordat ziarului Libertatea că se plictisește îngrozitor la Botoșani. Apărătorul de 30 de ani susține că în afară de meciuri și restaurante nu are unde ieși în orașul în care a numărat ”două-trei restaurante”.
Christopher Braun este un cetățean german, născut la Hamburg. Mama sa a plecat din Ghana și a vrut un viitor mai bun în Europa. Actualul fundaș dreapta al FC Botoșani este integralist în toate partidele moldovenilor în Liga 1. A jucat în Germania, în Olanda și în Grecia până să ajungă în România, la începutul toamnei 2020, în țara noastră revitalizându-și de fapt cariera, după ce a fost o perioadă liber de contract. Într-o limbă engleză cu accent puternic german, Chris și-a împărtășit impresiile despre România.
- Bucureștiul l-ai văzut?
- Am vizitat, privat. Am înțeles că se bate la supremație cu Clujul, deși n-am văzut acest oraș. Bucureștiul e top, îmi place vibe-ul Capitalei, îmi place că e mai zgomotos, că ai ce face. În Botoșani, e bine pentru fotbal, dar nu ai ce face în afară de acest sport și dacă nu ai o afacere. Dacă nu era fotbalul, nu aș fi văzut acest oraș în viața mea.
– Cum este viața în pandemie în România?
– Și ca să completez, am ajuns să mă simt mai acasă în România, în Botoșani, după un an și ceva, decât în Germania. E vorba de feeling. În privința vieții, vor veni ani și mai grei. Sincer, îți spun. Hai să te întreb ceva! E greu să-ți amintești cum era viața cu adevărat înainte de 2020, este? Totul s-a întâmplat atât de repede și ți-au luat pur și simplu un stil de viață. Și nu se vor mai întoarce niciodată vremurile alea! Îți trebuie certificat verde, e nevoie de vaccin pentru a face orice, să mergi la un magazin, să ajungi în altă țară. În Germania, ca să faci Revelionul, trebuie să fii doar maximum patru oameni în aceeași încăpere. Pe bune? Viitorul e foarte trist, oamenii nu cred că se îndreaptă spre o stare de bine. Sincer, suntem doar niște păpuși în mâinile altora, mai mari, mai importanți, trebuie să trăim după regulile lor!
– Cum este viața la Botoșani pentru tine?
– Simplă. Fotbal și acasă. Practic, cam ca mulți dintre români, serviciu și acasă. Ce, mai ieșiți, mai aveți cu cine și unde? În Botoșani sunt două-trei restaurante, atât. Acasă, frate!
– Ce nu-ți place?
– Chiar nu e o chestie negativă. Stai! E o chestie: lipsa autostrăzilor! Doamne, am făcut 30 de kilometri într-o oră. Pot accepta orice în țara asta, dar să nu ai drumuri. Incredibil! Decât să mergi cu autocarul de la Botoșani oriunde… Doamne, un drum până la Constanța sau la Arad, unde am mers 13 ore, este îngrozitor. O dată m-am gândit, la un drum d-ăsta: „De ce naiba am venit aici?!”. Îmi venea să o iau la fugă pe câmp. (râde) Mă rog să nu intre Timișoara în prima divizie, altfel nu știu ce fac.
Interviul integral îl puteți citi în Libertatea.
