Evoluţia aragazului, de la clasic la modern

(P) Maşina de gătit numită aragaz este un obiect electrocasnic utilizat la prepararea termică a alimentelor. Denumirea de aragaz, nume românesc, provine de la sursa de combustibil utilizată, adică gaz petrolier lichefiat produs, iniţial, de rafinăria Astra Română (A.R.+gaz). Această denumire a fost preluată generic şi pentru cele care utilizează gazul natural ca sursă de alimentare sau energia electrică.

 

La origine plita de gătit a apărut prin anul 1490 în Alsacia şi era realizată în totalitate din cărămidă. În Germania, prin secolul al XIII-lea apar primele plite de metal, care se răspândesc, ulterior, în occident. Benjamin Franklin este unul din cei care a avut o contribuţie la realizarea primelor modele de plite metalice şi cum modernizarea avea un avânt deosebit în acea parte de glob, până în 1920, mare parte din gospodăriile americane erau dotate cu aragazuri, care funcţionau pe bază de gaz şi aveau încorporate un cuptor.


Primele aragazuri au apărut în anii 1820. Britanicul James Sharp este cel care a obţinut brevetul  în 1826 şi a început să le producă industrial în 1836, produsele fiind comercializate de către firma Smith&Philips. Acesta invenţie rezolva problema mizeriei şi a cenuşii pe care o presupuneau cuptoarele cu lemne sau cărbuni.  În 1851 aragazul este expus la Expoziţia Universală din Londra, dar, abia după 1880  începe să se dezvolte tehnologia, deoarece nu exista o infrastructură adecvată de distribuţie a gazelor pentru uz gospodăresc. Dacă primele modele aveau doar plită, acesteia i se adugă şi cuptorul, care este integrat într-o maşină de gătit ale cărei dimensiuni sunt  micşorate, pentru a încăpea cu uşurinţă într-o bucătărie. Pentru o mai bună protecţie şi curăţare a feţelor, plitele au fost acoperite cu un strat de email. O maşină de gătit de nivel superior celor existente în acea perioadă a inventat, în 1922, câştigătorul premiului Nobel, suedezul Gustaf Dalen.


Deşi au mai fost încercări anterioare, se spune că prima plită electrică, brevetată de compania Carpenter Electric Heating Manufacturing, apare în anul 1891. În 30 iunie 1896, William Hadaway primeşte primul brevet pentru o maşină de gâtit electrică. Deoarece reţeau de electricitate nu era bine dezvoltată, iar preţul era ridicat, doar cei bogaţi puteau iniţial să beneficieze de aragazuri alimentate electric. Odată ce energia electrică a fost disponibilă pe scară largă, devin un concurent serios pentru cele alimentate pe gaz,  avantajele fiind preţul accesibil şi eficienţa sporită. Crearea aliajului nichel-crom pentru realizarea rezistenţelor a îmbunătăţit eficienţa elementelor şi a redus costurile. O altă îmbunătăţire adăugată, în timp, a fost termostatul, ce dă posibilitatea reglării temperaturii din interiorul cuptorului.  Aprinderea a suferit şi ea modificări şi îmbunătăţiri, în prezent aragazul având aprindere electrică acţionată printr-un aprinzător prin scânteie sau  prin rotirea butonului.


Pe parcursul timpului aragazurile au evoluat și au apărut astfel noi modele. Pentru utilarea unei bucătării există astăzi trei tipuri de aragazuri: pe gaz, electric și mixt.


Modelul pe gaz este cel mai întâlnit. Acesta poate fi conectat la o butelie sau la rețeaua de gaz, oferind căldură imediată prin arderea acestui combustibil. Flacăra este ușor de controlat prin buton, iar dacă în cazul plitei, căldura se distribuie unifom pe întreaga suprafeței de gătit, atunci când vorbim despre cuptor, flacăra reprezintă un dezavantaj din acest punct de vedere. Partea de jos a cuptorului tinde să se încălzească mai tare, iar căldura nu este distribuită în mod egal, mai ales că aragazurile pe gaz nu vin cu ventilator.


Înlocuirea buteliei unui aragaz nu este neapărat grea, dar când vine vorba de instalarea unui aragaz și conectarea acestuia la racordul de gaz este recomandat să apelați la un instalator calificat acreditat. Din acest punct de vedere, aragazurile pe gaz sunt mai periculoase, în special pentru că funcționează folosind un combustibil extrem de inflamabil. Toate aragazele de acest gen vin totuși cu siguranță.


Recomandarea pentru un aragaz electric este să aveți circuit electric separat pentru acesta. Este cea mai sigură variantă. Tensiunile nominale în România sunt de 230 V monofazic și 400 V trifazic, iar atunci când vă achiziționați un aragaz electric trebuie să știți ce tensiune aveți disponibilă în locuința dumneavoastră pentru a știi pentru ce aragaz să optați.


Avantajul unui aragaz electric este în principal cuptorul. Acesta încălzește uniform și aveți la dispoziție mai multe tipuri de încălzire. Puteția alege încălzire din partea inferioară, superioară sau combinat, iar la fiecare dintre acestea puteți alege funcția de ventilație, pentru că da, aragazul electric vine cu ventilator. Un aragaz electric presupune în schimb costuri mai mari pentru că curentul electric este mai scump decât gazul. De asemenea, plitele se încălzesc mai reprede și pot fi zgâriate sau sparte mai ușor.
Nu în ultimul rând, există aragazuri mixte. Acestea fie au plita electrică și cuportul pe gaz sau, mai des întâlnit, plită pe gaz și cupotor electric cu ventilator. Aceasta poate fi varianta perfectă pentru persoanele ce preferă să gătească la foc, dar să beneficieze de avantajele unui cuptor electric.