Harta epidemiei de rujeolă a țării noastre arată că cele mai multe cazuri se înregistrează în județele Arad, Timiș și Caraș-Severin, adică o zonă mai bogată a țării. Cele mai puține cazuri s-au înregistrat în Botoșani, unul din cele mai sărace județe.  

Studiul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, pe categorii de vârste la cazurile înregistrate de la începutul anului 2016 până pe 5 mai 2017, arată că în cazurile copiilor sub un an nici unul nu fusese vaccinat.

La categoria copiilor cu vârste între 1-4 ani însă, în 72 de cazuri copiii fuseseră vaccinați o dată, iar într-unul din cazuri se primiseră două vaccinuri. Cu toate acestea, micuţii tot s-au îmbolnăvit.

S-au depistat cazuri de nevaccinați de pe vremea lui Ceaușescu

De asemenea, la categoria de vârstă 5-9 ani, 37 de copii s-au îmbolnăvit în ciuda faptului că fuseseră deja vaccinați. Una peste alta, din totalul de 5.290 de cazuri de îmbolnăviri de rujeolă înregistrate, 129 primiseră câte un vaccin ROR, iar în 49 de cazuri au primit două doze. De asemenea, la categoria de vârstă de peste 40 de ani s-au înregistrat 84 de cazuri de îmbolnăviri, toate fără vaccin primit vreodată – lucru curios, pentru că pe vremea lui Ceaușescu toată lumea era vaccinată, nu exista opțiune. Teoretic, este imposibil să apară persoane mai vârstnice de 40 de ani care să nu fi fost vaccinate în România socialistă.

Nici lipsa vaccinului și nici sărăcia nu explică epidemia

Conform Institutului Național de Sănătate Publică: “În acele județe se înregistrează cele mai mici acoperiri vaccinale din întreaga țară – de aceea acolo se înregistrează cel mai mare număr de cazuri de rujeolă”.

Și medicul de familie Mihaela Popșa consideră că țara noastră este rămasă mult în urmă la capitolul vaccinări.

“Teoretic, pentru rujeolă, pentru bolile copilăriei în general, se primește imunitate pe viață prin vaccinare. Dacă într-o comunitate de 10 vaccinați intră un bolnav, ceilalți nu se contaminează, sunt imuni. De două generații însă, nu s-a făcut vaccinul”, a spus Mihaela Popșa, referindu-se la comportamentul românilor în raport cu imunizarea.

De altă părere este conferențiarul Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România.

“Trebuie făcut istoricul fiecărui caz în parte pentru a putea trage concluzii. Cei mai vulnerabili sunt copiii proveniți din comunități sărace, care nu au o alimentație sănătoasă și, drept consecință, nu au un sistem imunitar puternic. Restul este propagandă în favoarea proiectului Legii vaccinului care să oblige părinții. O lege care are mai mult un iz economic decât unul care să urmărească sănătatea populației”, a spus Costel Stanciu.

Conform datelor statistice, nici sărăcia și nici lipsa vaccinului nu pot da explicații 100% mulțumitoare despre epidemia de rujeolă din țara noastră. (Sursa: Libertatea)