În Occident, un migrant român din trei provine din unul dintre cele opt judeţe ale Moldovei Istorice.

An de an, de treizeci de ani, cei mai harnici şi în același timp cei mai săraci ex-locuitori ai României, migranţii moldoveni trimit câteva miliarde de euro în Bugetul naţional, prin remitenţe ce se convertesc în cea mai mare parte în consum, se arată într-un studiu pe care Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, despre valorile moldovenilor, îl pregătește în această perioadă.

”An de an, noi, moldovenii, murim pe străzi prost edificate în aşteptarea autostrăzilor, rămânem proşti din lipsa accesului la un sistem de învăţământ performant (cel mai finanţat e în Muntenia şi Ardeal) şi devenim şi mai săraci din cauza regresului economic al regiunii”,

Alexandru Laurențiu Cohal, cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Academia Română, filiala Iași.

Revenind la bani.

Populaţia din regiunea Moldova este unul dintre cei mai importanţi finanţatori ai bugetului întregii Românii, spune cercetătorul ieșean, deoarece banii trimişi de migranţi familiilor lor de la Iaşi, Botoşani, Focşani etc. se duc – prin taxare – la bugetul Naţional, şi nu la bugetul moldovean.

”Băieţii de la Bucureşti, cu alţi băieţi de prin Transilvania, au grijă să-i împartă pentru binele lor, pe când noi, moldovenii, nu mai vedem mare lucru din aceşti bani. Aşa stând lucrurile, în aşteptarea regionalizării, aş propune, pentru început, un pas pentru îndreptarea lucrurilor: banii taxaţi aici, în Moldova, să „rămână” în Moldova. Numai o parte rezonabilă din aceşti bani să meargă la bugetul naţional, sub formă de contribuţie la politică externă şi apărare. Grosul să „stea” în regiune, în folosul celor harnici şi muncitori”,

spune Alexandru Laurențiu Cohal.

Potrivit datelor furnizate de  World Values Survey (2010-2014), românii se declară în general atașați de valoarea ”muncii”, însă moldovenii sunt cei mai relaționați cu aceasta. Față de Muntenia, și Moldova și Transilvania stau mai prost la indicatorul ”încredere” în oameni; valori similare se pot vedea, pe regiuni, la indicatoarele spirit de ”comunitate” (în ce măsură se văd ei parte a comunității) și spirit de ”independență” (valoare transmisă copiilor).

Potrivit studiului, dintre județele Moldovei, cel mai bine la capitolul Muncă stau cei din Neamț, botoșănenii fiind pe ultimul loc (indicator 46 față de 75 la Neamț). Mult mai bine stau locuitorii județului Botoșani la spiritul de ”comunitate” (33 la Botoșani față de 50 la Vaslui și 8 în Vrancea), însă indicatorii sunt extrem de mici la spiritul de ”independență” (8 la Botoșani, 48 la Bacău). Și la ”încredere” indicatorul este foarte mic la Botoșani (4 la Botoșani, față de 13 la Iași).

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: