Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean continuă dezvăluirile de după gratii. Miercuri acesta a postat din nou un text lung pe blog în care relatează ce i s-a întâmplat începând cu 2005, anul în care Cristian Roman a devenit prefect de Botoşani. De altfel, acestuia i se reproşează şi o sumedenie de lucruri, de la atacarea bugetului Consiliului Judeţean şi emiterea unui titlu de proprietate în curtea Spitalului Judeţean la acoperirea unor inundaţii cu alcool în zona industrială şi faptul că vindea apă cu vin. Cea mai mare parte a textului cu titlul „Lasă duşmanii să se înalte, ca să vezi cât sunt de mici”! îl redăm mai jos exact cum l-a scris Constantin Conţac. Intertitlurile ne aparţin. 

„Lasă duşmanii să se înalțe, ca să vezi cât sunt de mici”! (Motesquieu)

sau  cum să nu te zbaţi , prin orice mijoace murdare, ca să ajungi pe vârful muntelui, doar pentru a admira de acolo, prăpastia căscată în lupta pentru îmbogăţire rapidă,  călcând peste cadavre.
Am promis să mai scriu, chiar şi pentru faptul că am timp, şi este nevoie să trag un semnal de alarmă, să nu spună oamenii că, dintr-o frustrare nemăsurată, am dezgolit unele maşinaţiuni ale unor oameni mici, prea mici, dar numiţi pe funcţii mari, care neavând cum altfel să facă rău, măcar l-au inventat, cultivat, sau au dus la executare unele obligaţii.
Credinţa îi dă putere în arest
Cine a pierdut?
Am pierdut cu toţii, noi botoşănenii, nu trebuie multe vorbe şi argumente.
De la bun început, vreau să precizez că:
Vorbim de două lucruri diferite, total diferite, unul care ţine de nişte adevăruri de suflet, de asumare a unor greşeli de a fi crezut în unii oameni, pe care îi consideram de bună credinţă, când aceştia nu meritau asta şi vorbim, pe de altă parte, de atacuri directe la legalitate şi patrimoniul judeţului, pe care eram obligat să le apăr, în numele cetăţenilor care m-au votat.
Păstrând proporţiile, îndrăznesc să spun că nedreptăţiţi au fost de când omenirea asta, aşa cum şi Domnul Nostru Iisus Hristos nu a fost înţeles de judecătorii Săi, care-l plimbau „de la Ana la Caiafa”, condamnându-l într-un final, la moarte, pe El care nu avea niciun păcat, nicio vină, făcându-le oamenilor numai bine şi învăţându-i de bine. Aceiaşi oameni l-au condamnat, care cu o săptămână înainte, îl întâmpinau cu ramuri de finic, şi-L omagiau, că este „un mare învăţător, care face mult bine şi învie oameni”.
Vă daţi seama cât de schimbător este omul, cât de neconsecvent şi trădător poate fi, la cea mai mică smintire.
Domnul Iisus Hristos îmi dă putere, este alături de mine, când trăiesc  aceste zile. Asta este important, foarte important şi îmi dă puterea de a trece peste. Aşa le doresc tuturor prietenilor mei şi duşmanilor mei, ca într-un final, măcar să recunoască că au greşit, că au abuzat de funcţie.
Ştiţi că este o vorbă „nicio faptă bună, nu rămâne nerăsplătită”, în sensul că, faci un „bine” şi primeşti „rău” în schimb, aici este un sens, „cel rău” nu suportă faptele bune şi se arde cu astea, de aceea vine şi reacţiunea la un bine, cu unul rău, pus la cale ca să-şi bată joc de acela. Asta e lupta contrariilor, palpabilă în fiecare secundă a vieţii.

"Atâtă putoare şi minciună poate fi adunată"

Asta nu înseamnă că nu mai trebuie făcut binele, în schimb trebuie să ne asumăm din start, reacţiunea răului, la fel de omniprezent ca şi binele, pe pământ, principiul vechi asiatic Yin-Yang.
Dar ca să nu rămână bucăţi de adevăruri ciuntite şi ca să nu zică lumea că produc valuri degeaba, contra satanelor, care mi-au copt-o de 8 ani, vreau să vă mai spun nişte lucruri, care s-au întâmplat, despre unele făcături, oamenii îşi mai aduc aminte poate, dar tac, tac pentru că s-au scârbit să mai spere că există o dreptate pe pământ, atâtă putoare şi minciună poate fi adunată, uneori într-o singură persoană, dacă nu mai multe……..fiţi siguri că ăştia ies acum în faţă şi spun minciuni cu tupeu, în continuare, căci nu-i aşa, le merge, până la un punct, mă gândesc.
Nu caut clemenţă, nu caut compasiune de la nimeni,  ci vreau să spun adevărul pentru copiii mei, pentru nepoţii mei, pentru a nu cădea pradă manipulării, minciunii cultivate la rang de „politică” apolitică, aşa cum a fost înţeleasă aici la Botoşani şi nu numai.

” Începe marea presiune de a migra politic la PNL”

Iată etapele luptei cu satana, imediat după numirea sa,  undeva în februarie –martie  2005:
1.    Este atacat bugetul Consiliului Judeţean Botoşani, aprobat în şedinţa de Consiliu judeţean,  la sfârşitul anului 2004 şi totodată diminuat substanţial la capitolele  „drumuri” şi „asistenţă socială”. Vă daţi seama, instituţiile subordonate erau în colaps, am mers în instanţă cu satana, într-un final, judecătorii hotărăsc legalitatea  banilor alocaţi la drumuri şi se taie bani  de la copii, asistaţi, persoane cu incapacitate fizică, psihică,  repartizându-i primăriilor de o culoare, cu toate că legea de împărţire a bugetului era clară, acele primării care au copii , asistaţi de pe raza lor, trebuie să asigure fonduri pentru întreţinerea acestora în centrele existente, din coordonarea judeţului. Primăriile au cheltuit banii, aşa că toată vara lui 2005,  am umblat pe la Ministerul de finanţe, la ANPH, la ANPC,  să salvăm situaţia copiilor şi adulţilor din centrele de plasament, care mureau efectiv de foame sau n-aveau 1 kg de detergent.  Acesta a fost primul succes  al „răului”, făcut de satana, fără nicio mustrare de conştiinţă, din partea satanei !, oamenii poate au uitat, dar a fost o suferinţă de mai mult de jumătate de an, a unor amărâţi. Îi aţâţa totodată pe aceşti nevinovaţi, împotriva mea.
2.    Apar primele invitaţii din partea satanei, în realizarea unor afaceri, mai puţin legale şi mai mult ilegale. Este refuzat categoric, i se răspunde că funcţia pe care o are, nu-i dă voie să  gândească „ca pe vremea când vindea apă cu vin”. Începe marea presiune de a migra politic la PNL, satana fiind PNL-ist. Este refuzat categoric.
3.    Apar, în vara anului 2005, inundaţiile, Guvernul aprobă o serie de bani, chiar şi nişte fonduri de la „fondul de solidaritate al  Uniunii Europene”, acordat în caz de calamităţi. În calitatea satanei, de "reprezentant al guvernului în teritoriu", pune mâna pe bani, cu totul contrar legislaţiei, care spunea că aceşti bani ar fi trebuit să ajungă la Consiliul judeţean Botoşani şi apoi să fie repartizaţi , de către consilierii judeţeni, în baza unor documentaţii legale. Nu el, a făcut harcea, parcea , banii, cu clientela lui. S-a uitat, nu? Dar oamenii îşi mai amintesc, cei din administraţie, mai ales.
4.    Apare o propunere a satanei, pentru mine, în calitate de preşedinte de judeţ, să fiu de acord să primesc o sumă destul de mare de bani, pe care apoi s-o repartizez la primăria Bucecea, în sensul că aceasta va cumpăra groapa de spălat sfeclă, de la fosta fabrică, care a fost vândută „cu un preţ”  la nişte cumpărători din Bucureşti şi care doreau să vândă înapoi statului, această groapă, la un preţ de 10 ori mai mare, decât au plătit aceştia, pe toată fabrica. Bineînţeles că refuzul meu a fost categoric, dar şi un început de război major, între conducerile celor două instituţii, Consiliu-Prefectură.
5.    Se dispune şi se cere chiar scoaterea funcţionarilor Consiliului Judeţean Botoşani din locaţia clădirii, întrucât „prefectura nu are spaţiu suficient”. Îmi amintesc cum veneau primarii (78 la număr) pentru şedinţe importante şi din ordinul satanei, sala de şedinţe era sub cheie, oamenii stând cu materialele de şedinţă în braţe, la uşă. Satana era în extaz. Oamenii îşi amintesc aceste lucruri mărunte şi stupide, dar care au întreţinut o veritabilă atmosferă urâtă, chiar de teroare ptr. unii.
6.    Se dispune de către Prefectura satanei, către Consiliul Judeţean Botoşani, eliberarea spaţiului din Centrul vechi al Botoşaniului, cunoscut localnicilor ca „Bucuria copiilor”. Consiliul Judeţean refuză în instanţă, considerând ilegală operaţiunea, însă pierde la tribunal şi spaţiul este luat din patrimoniul CJ.

„În nicio zi nu venea la serviciu, fără a pune la cale vreo măgărie, escrocherie”

7.    Consiliul Judeţean Botoşani primeşte titlu de proprietate  pentru spaţiul de la fosta bancă Bancorex, dar , din nou, prefectura  intervine şi spaţiul rămâne în patrimoniul Consiliului Judeţean Botoşani, dar în folosinţa altcuiva, în tot acest timp, Consiliul Judeţean Botoşani, funcţionând în spaţii închiriate.Asta este o bună gestiune a banului public ! în accepţiunea satanei.
8.    Se intervine brutal şi se confiscă spaţiul în care a funcţionat Gardienii publici, de asemenea ilegal.
9.    Cu toate că Mănăstirea Popăuţi avea  foarte  clar conturat spaţiul de funcţiune, fiind împrejmuită cu un gard serios de piatră, de jur împrejur, Prefectura Botoşani susţinea propunerea mănăstirii, care cerea 2000 mp, din curtea spitalului de boli contagioase, în mod cu totul nejustificat, dar satana dispune acordarea acestui teren din curtea spitalului. Atunci se vehiculau şi nişte cumpărători pentru acest teren??!.
10.    Zilnic, în tot acest timp, eram ţinta lui satana, care probabil că în nicio zi nu venea la serviciu, fără a pune la cale vreo măgărie, escrocherie, în special plăcându-i banii ptr. calamităţi, ptr. care „starea iminentă de urgenţă” îi crea posibilitatea de a face ce vrea cu ei, fără explicaţii.
11.    În mijocul anului 2005, văzând marele bolovan, de care se tot împiedica satana, împreună cu secretarul prefecturii, Elvădeanu(să aibă sănătate, exact cât bine a făcut altor oameni), sustrag documente emise în anul 2002,  din arhivă, în care se scria „negru pe alb” că nu sunt incompatibil, apoi mă suspendă din funcţie, prin ordine ilegale, dovedite în instanţă.
12.    Urmează mai multe procese, justiţia mă repune pe post. Se fac 4 procese pentru găsirea actelor din 2002 dispărute, dar prefectura refuză eliberarea lor, iar justiţia cedează să aplice legea ptr. dispariţia lor, din vina cui au dispărut, atât de la minister cât şi de la prefectură ?

„Se produce un mare jaf la spitale”

13.    Cu toate problemele de până aici, cer o audienţă la doamna ministru Monica Macovei, sunt primit şi expun situaţia, verbal, îmi dă dreptate, dar ulterior, se uită de cazul de la Botoşani.
14.    Obţin o copie de pe Registrul de intrări-ieşiri de la Ministerul administraţiei şi internelor , din care rezultă clar că acele acte sustrase au existat, recunoscându-se compatibilitatea mea în funcţie, însă apar ameninţări la salariaţii din minister, şi rămân numai cu această copie. În proces,  se constată existenţa acelor documente, dar nu se dispune vreo anchetă, cât de cât. Fac o petiţie la DIICOT, vin pentru informare la mine, la Consiliul judeţean, dar totul rămâne în ceaţă, ca şi azi.
15.    Atotputernicul  satan de la prefectură,  se amesteca în multe decizii ale Consiliului judeţean, dar în mod deosebit în administrarea spitalelor, care cca 3 ani au funcţionat cu organigrame şi state de funcţiuni nelegale, numeşte conduceri, etc. Se produce un mare jaf la spitale. PESTE TOT, SATANA, SE SUBSTITUIA CONSILIULUI JUDEŢEAN ! Miza era marele proiect ce urma să-l  primească Botoşaniul şi Vasluiul,  din fonduri europene. În acea perioadă s-au tocat bani cu nemiluita, din care se puteau construi două spitale moderne, de la A la Z!
16.    Satana sabotează Consiliul Judeţean şi Primăria Mihai Eminescu în derularea unui proiect Phare infrastructură mare şi coeziune , de 3,5 milioane de euro, pentru Memorialul Ipoteşti, se pierde lacul cu nuferi,  bineînţeles că se pierde finanţarea proiectului european, deoarece satana a eliberat titlul ptr. lacul cu nuferi şi în prezent se negociază sume mari pentru răscumpărarea  acestuia de către Consiliul judeţean., pur şi simplu satana nu era de acord cu un schimb de terenuri de 2 ha(prin Dir, pădurilor), întrucât lacul era promis pentru retrocedare, ceea ce a şi făcut.
17.    Se retrocedează prin emiterea unui Titlu de proprietate , un teren ultracentral în curtea Spitalului judeţean Botoşani, tot ca urmare a unor afaceri, autorul acesteia fiind satana , prin prefectura, care a dat titlul de proprietate.

Textul postat pe http://ccontac.blogspot.ro/  se încheie cu punctul 18, "alte răutăţi şi lăcomii făcute de acest Roman Cristian Constantin" în care este trecută în revistă inclusiv  "Acoperirea  voită a „inundaţiilor” cu alcool, din Calea Naţională, în 2006-2007".

CITEŞTE ŞI:
 Conţac rupe tăcerea din arest: Din 2004 am fost hărţuit – DECLARAŢIE
 DOCUMENT Raportul Parchetului trimis la DNA pentru Conţac – cine le-a săpat groapa