Cazul femeii de la Botoșani, dezbătut de specialiști: Obezitatea este o boală, nu un defect cosmetic / Este nevoie de măsuri energice și rapide

Noul Contract-cadru al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ce va intra în vigoare în iulie, include noi servicii legate de obezitate în pachetul de medicină primară.

 

S-a luat această decizie după ce s-a constatat că în România, prevalența obezității va crește la 35% în 2025, de la 22-25%, cât este în prezent, țara noastră având și cel mai slab nivel de pregătire pentru gestionarea obezității dintre țările UE.

 

Pacientă de 240 de kilograme la Botoșani

 

Cazul de la Botoșani a ajuns cunoscut în toată țara. O pacientă care cântărea aproape un sfert de tonă a fost ținută pe jos mai bine de 12 ore la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului din Dorohoi pentru că spitalul nu avea nici pat special și nici aparatură pentru pacienți cu obezitate morbidă.

 

Pacienta se lovise la genunchi în urma unui accident petrecut acasă: cadrul de metal cu ajutorul căruia se deplasa s-a rupt și femeia s-a prăbușit. Până să ajungă cu autospeciala de pompieri la Spitalul din Dorohoi, aceasta fusese refuzată de alte trei spitale din aceleași motive, scrie Adevărul.

 

”Obezitatea este o boală”

 

Prof.dr. Cătălina Poiană, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, medic primar endocrinolog la Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București, atrage atenția că obezitatea este o boală și nu un „defect cosmetic”, așa cum a fost privită ani de-a rândul sau cel mult un factor de risc pentru alte boli.

 

„Când, de fapt, obezitatea este o boală cronică determinată de un cumul de factori care sunt genetici, țin de stilul de viață nesănătos, sunt factori de mediu din categoria disruptorilor endocrini, unele medicamente, modificări de floră intestinală. Fiind o boală cronică, obezitatea trebuie să beneficieze de un sistem de îngrijiri pe termen lung așa cum se întâmplă în alte boli cronice”, explică dr. Cătălina Poiană.

 

Recomandări, revizuite în 2023

 

Medicul adaugă că, în România, s-au făcut pași importanți spre recunoașterea obezității ca boală cronică începând cu anul 2021, când a luat ființă Forumul Român de Obezitate inițiat de Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Societatea Română de Endocrinologie: „În acest cadru a fost elaborat în 2022 un set de recomandări pentru îngrijirea persoanelor cu obezitate, revizuite în 2023, și care pun bazele unui sistem coerent de control al obezității. De asemenea, noul Contract-cadru ce va intra în vigoare în iulie include noi servicii legate de obezitate în pachetul de la nivelul medicinei primare”.

 

Datele epidemiologice pentru România publicate în Atlasul Mondial al Obezității 2023 nu sunt încurajatoare, mai spune prof.dr. Cătălina Poiană: „Se estimează că în rândul adulților obezitatea va ajunge la o prevalență de 35% în 2025, față de 22-25% cât este în prezent La copii, situația este și mai îngrijorătoare, cu o rată foarte înaltă de creștere a incidenței anuale – peste 5%, astfel că în 2035 se estimează că 30% din băieți și 17% din fete vor avea obezitate. În plus, România are cel mai slab nivel de pregătire pentru gestionarea obezității din țările Uniunii Europene, conform unui indicator publicat în același Atlas Mondial. Aceste date nu fac decât să semnaleze faptul că este nevoie de măsuri energice și rapide care să schimbe situația din prezent”.

 

Echipe multidisciplinare

 

Recomandările au rolul de a stabili traseul persoanei cu obezitate în sistemul de sănătate. Nivelul de îngrijire este dat de severitatea obezității și a complicațiilor asociate, explică prof.dr. Cornelia Bala, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, medic de Diabet, nutriție și boli metabolice la Centrul Clinic de Diabet, nutriție, boli metabolice Cluj-Napoca.

 

Îngrijirea pacientului obez se face în echipe organizate pe trei niveluri, mai spune medicul diabetolog. „În echipele primare se află medicii de familie sau medici de diverse specialități care vor depista persoana cu obezitate și vor evalua riscurile, iar echipele avansate și echipele de excelență vor fi organizate de către medici specialiști în diabet, nutriție și boli metabolice sau medici endocrinologi care vor colabora cu multiple specialități și alți profesioniști în domeniul medical – psihologi, nutriționiști-dieteticieni cu drept de liberă practică, asistente medicale specializate, kinetoterapeuți, pentru a oferi o îngrijire integrată a obezității. Nu în ultimul rând, se adaugă echipele de chirurgie bariatrică/metabolică ce vor fi implicate în tratamentul formelor severe”, spune prof.dr. Cornelia Bala.