„Ne gândim să realizăm puncte gospodăreşti îngropate, pe fracţii, în cartiere, cu accesare hidraulică. Adică vine maşina de gunoi, ridică pubelele şi goleşte deşeurile. Sunt mai multe avantaje: nu miroase, economisim spaţiu, este mai estetic, nu mai ia vântul gunoaiele. Vom face un proiect-pilot, cu 4, 5 sau 6 puncte, în Mănăştur şi Mărăşti. Va costa câteva mii de euro, dar e o chestiune de civilizaţie. Acum, oricât ai moderniza punctele gospodăreşti, apar probleme", a explicat primarul.

Noul sistem ar ajuta şi la implementarea treptată a colectării selective pe patru fracții (hârtie, mase plastice, metale și sticlă) și o fracţie umedă, conform normelor europene. Emil Boc prezentase această idee şi în august 2015, la dezbaterea publică pe tema colectării gunoiului menajer. El a fost însă contrazis de unul dintre specialiştii prezenţi.

"Acest sistem, ca multe altele, ne blochează dintr-un punct de vedere. Dacă am făcut punctele de colectare sub un anumit mod, noi suntem blocaţi vreo 20-30 de ani să avem acolo acele locaţii subterane. Nu le putem muta aşa cum putem să o facem cu insula de colectare pe containere, putem să îl mutăm cu 5 metri mai încolo sau mai încoace în funcţie de dezvoltarea oraşului", a afirmat Sandor Koroszoy, expert în gestionarea deşeurilor şi preşedintele Asociaţiei Ecologiste Floare de Colţ. 

 

Propunerea primarului este preluată dintr-un document intitulat „Strategia locală privind dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare şi de gestionare a deşeurilor la nivelul municipiului Cluj-Napoca", finalizat şi publicat în decembrie 2014.  În Cluj există în acest moment 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se află în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190. De remarcat că, la Ploieşti, astfel de platforme gospodăreşti îngropate există din 2012 şi că municipii precum Botoşani, Craiova sau Piteşti sunt mai avansate decât Clujul în implementarea acestui sistem.