Botoșănenii care sunt plecați în Regatul Unit și nu au permis de muncă la data desprinderii de Uniunea Europeană vor întâmpina probleme, fiind obligaţi fie să se întoarcă acasă, fie să se orienteze către alte ţări comunitare. Cei mai afectaţi vor fi însă cei ce intenţionau să urmeze o facultate în această ţară, costurile urmând să crească simţitor.
Votul dat de britanicii împotriva apartenenţei lor la Comunitatea Europeană pune în discuţie situaţia românilor care lucrează în această ţară, dar şi a celor care vor dori să călătorească în Marea Britanie după desprinderea de UE.
Daniela Necefor, specialist în recrutare, managing partner al firmei de consultanţă și executive search Total Business Solution, a precizat, pentru România Liberă, că românii care nu vor obţine permise de muncă, după ieşirea Marii Britanii din UE, ar putea fi nevoiți să se întoarcă acasă, în sectoarele în care există cerere mare din partea angajatorilor, sau se vor orienta către alte state europene.
„Cei care nu vor mai obţine permis de muncă se vor întoarce în ţară, ceea ce nu este foarte rău fiindcă pe anumite segmente industriale avem un deficit foarte mare de personal. Însă, patronii trebuie să înţeleagă că trebuie să mai crească anumite salarii. Sau, românii se vor îndrepta către alte state europene. În Marea Britanie cei mai mulţi români cu studii superioare lucrează în IT şi producţie, respectiv ingineri din toate sectoarele. Aceştia s-ar putea orienta către Olanda, care are o mare comunitate IT”, este de părere Necefor.
Pentru cei care lucrează deja în Regatul Unit cu forme legale lucrurile nu se vor schimba.
„Acum, pentru aceştia este foarte uşor să-ţi găsească un alt serviciu. Cei care obţin permis de muncă în perioada de timp rămasă până la ieşirea din UE, nu vor întâmpina probleme ulterior. Cei care vor dori să lucreze după desprinderea Marii Britanii de Comunitatea Europeană vor întâmpina dificultăţi fiindcă nu vor mai beneficia de acele facilităţi în calitate de cetăţeni comunitari. Depinde de ce reguli se vor impune. Problema ce mare va fi însă pentru studenţii care beneficiau de anumite reduceri, inclusiv de programul Erasmus. Costurile univeristare vor creşte cu câteva zeci de mii de lire anual. În Marea Britanie sunt foarte multe univeristăţi bune şi mulţi români vor să facă facultatea acolo”, a precizatr reprezentanta firmei de consultanţă.
Imediat după anunţarea rezultatului referendumului, şeful statului, Klaus Iohannis, a declarat că "România e parte în această negociere şi va negocia în aşa fel încât interesul României să fie protejat şi astfel încât să avem grijă de românii noştri care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie".
Surse din mediul diplomatic au confirmat, pentru România liberă, că modificarea procedurilor este subiect de negociere în acest moment, iar procesul poate dura până la doi ani, dar se poate extinde pe o durată mai mare. Însă, în prezent este dificil de făcut o estimare, pentru că nu există un precedent în ceea ce priveşte retragerea unui stat membru din UE.
Ce impact ar putea avea Brexitul asupra românilor care lucrează în Marea Britanie şi a celor care vor dori să muncească ulterior aici? Întrebarea am adresat-o ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Dragoş Pîslaru, dar până la închiderea ediţiei nu am primit nici un răspuns. Acesta a postat pe pagina sa de Facebook, alături de o poză în care apare în costum port popular, un scurt mesaj: „Despre Brexit, sunt cu adevărat mâhnit, şi voi scrie în weekend câteva gânduri. Trebuie însă să luăm atitudine împotriva unui val în creștere de naționalism şi xenofobie inconştientă care nu ne duce nicăieri”.
Aceleaşi întrebări le-am adresat şi Ambasadei României la Londra, solicitând, de asemenea şi informaţii referitoare la numărul conaţionalilor noştri care lucrează legal în Marea Britanie, precum şi domeniile în care activează majoritatea acestora. Am primit un singur răspuns (răspuns automat, generat de poşta electronică) de la fostul ataşat pe probleme de muncă şi afaceri sociale, Ileana Stănică, care anunţă că: „La 9 iunie 2016 îmi încetez activitatea în cadrul Ambasadei României la Londra. Înlocuitorul meu o să vă contacteze în curând, după sosirea sa în Londra”.
Ceva mai riguros, Departamentul britanic al Muncii şi Pensiilor, anunţă că, în martie 2015, în Marea Britanie munceau 152.363 de cetăţeni români, comparativ cu 47.116 în 2014. Iar, Cristina Irimie, reprezentanta Reprezentanta Organizaţiei Români în UK, prezentă zilele acestea la Bucureşti, la Congresul Românilor de Pretutindeni, susţine că, potrivit numerelor de asigurare socială emise în Regat, comunitatea românilor din Marea Britanie numără între 400.000 şi 500.000 de persoane.
Conform ultimelor date ale Băncii Mondiale, românii de peste hotare au trimis anul trecut acasă circa 3,2 miliarde de dolari, comparativ cu 3,43 miliarde în 2014. Cele mai mari sume au fost trimise din Italia (937 de milioane), Spania (740 de milioane) şi Germania (422 de milioane). Preşedintele MoneyGram pe Europa, Pete Osher, a precizat însă că „ Din Spania, Italia sau Marea Britanie, am observat că se trimit cei mai mulţi bani către România”.
Un alt semn de întrebare pe care îl ridică Brexitul este legat de viitorul acces pe teritoriul britanic al cetăţenilor UE, în condiţiile în care această ţară nu va mai fi stat membru. Se va reveni la vize? În acest caz, cum va fi afectată industria turistică românească? „Nu va exista nici un impact asupra turismului. Marea Britanie va avea un statut similar Elveţiei, nu vor exista vize şi nu se va schimba nimic”, consideră Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines Group România.
