Trecut și prezent

În ziua în care se împlineau 35 de ani de la moartea elevului erou Mugur Călinescu, la Botoșani, în sala Cine Globe, o mână de oameni asista la proiecția filmului ”Tipografic Majuscul”, în regia lui Radu Jude.

Rolul principal - cel al lui Mugur Călinescu - este interpretat de Șerban Lazarovici, fost elev al Colegiului Național ”A.T.Laurian”, în prezent student. Un privilegiu pentru Botoșani, o proiecție-simbol menită să aducă în atenție personalitatea unui botoșănean care, în urmă cu aproape 40 de ani, lupta de unul singur cu un întreg sistem.

Din păcate, pelicula lui Radu Jude, care peste o săptămână va fi prezentată la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, nu a stârnit interesul botoșănenilor. Câțiva elevi (cei mai mulți de la Colegiul Laurian), profesori și mai puțini, câțiva curioși și obișnuiți ai evenimentelor culturale. Și cam atât.

„Tipografic Majuscul” este o adaptare după spectacolul documentar omonim semnat de Gianina Cărbunariu și așază alături, prin tehnica montajului, două poveşti şi două istorii.

Cea mai importantă dintre ele este povestea reală a adolescentului Mugur Călinescu, reconstituită fidel din dosarele Securității. A doua poveste se compune din imagini din arhiva Televiziunii Naţionale, din aceeaşi perioadă în care Mugur scria pe ziduri lozincile compromițătoare.

Alături de Șerban Lazarovici apar în film Bogdan Zamfir, Ioana Iacob, Şerban Pavlu, Robert Arsenie, Bogdan Romedea, Alexandru Bîscoveanu, Alexandru Potocean, Silvian Vîlcu, Ion Rizea, Rareş Hontzu, Claudia Ieremia, Irina Vacarciuc, Doriana Talmazan, Gabriel Spahiu, Gabriel Răuţă şi Constantin Dogioiu.

Două lumi, două realități care zdruncină în egală măsură.

Șerban Lazarovici, actorul student la limbi străine

Fost membru al trupei de teatru Drama Club a Colegiului Național ”A.T.Laurian” Botoșani, Șerban Lazarovici era elev când a participat la castingul pentru rolul lui Mugur Călinescu din ”Tipografic Majuscul”. Juca teatru și o făcea la un nivel aproape profesionist, dovadă stând numeroasele premii obținute în festivalurile naționale.

Mirela Nistor, coordonatorea trupei de teatru Drama Club, a fost prezentă, joi seara, la proiecția filmului ”Tipografic Majuscul” și și-a îmbrățișat fostul elev. Și-a amintit cu emoție de primii ani în care Șerban a intrat în trupa de teatru.

”Era în clasa a V-a și, îmi amintesc, era super agitat, nu avea stare, dacă nu îi dădeam permanent treabă pur și simplu pleca din scenă. Dar a fost un copil care s-a integrat foarte repede în grup, foarte sociabil. Nu a avut emoții niciodată, nici la premiere nu avea emoții. Era dezinvolt”,

Mirela Nistor, coordonator Drama Club

Copilul agitat, neastâmpărat, dar foarte talentat, este astăzi aproape adult. Conștient de rolul pe care îl joacă, nu doar al unui personaj, ci al unui simbol al luptei împotriva comunismului, Șerban Lazarovici și-a surprins foștii colegi și profesori prin atitudine și prestanță.

”Astăzi îl găsesc pe Șerban mult mai liniștit, mai așezat, mai interiorizat. Îl simt mândru și mă bucur că e conștient că e mare lucru să joci în asemenea film și să lucrezi cu un asemenea regizor. Știe că s-a achitat onorabil de rolul care i s-a atribuit. Am mari emoții, abia aștept să văd filmul”,

Mirela Nistor, coordonator Drama Club

Prin filmul lui Radu Jude, elevii de ieri și de azi au luat contact cu istoria despre care astăzi prea puțin se vorbește la școală. Un fost elev din Laurian revine în actualitate, iar cel care ajută la reconstituire este, deloc întâmplător, un fost elev al aceluiași liceu.

”Recunosc, copiii de la Drama au descoperit de curând povestea lui Mugur Călinescu. Știau, auziseră în mare, dar când au început să afle mai multe informații au fost foarte surprinși și foarte entuziasmați de poveste. Am simțit din partea lor o atracție mai mare și o emoție în plus. Din păcate, cred că nu se vorbește destul despre el. Acum, cu acest film, este o ocazie bună”,

Mirela Nistor, coordonator Drama Club

Este impresionată de parcursul lui Șerban Lazarovici. Care, după numeroase roluri și premii importante în Drama Club, a devenit student la limbi străine. Mirela Nistor este convinsă, însă, că rolul lui Șerban în teatru și film nu s-a terminat.

”Recunosc, sunt foarte mândră de el. Știu că a făcut foarte multe progrese încă din clasa a XII-a, s-a maturizat, este echilibrat, am cu cine discuta, vorbesc deja cu un adult, cu un om frumos. Sunt foarte mândră de el!!,

Mirela Nistor, coordonator Drama Club

”Cred că ar trebui să fie un portret al lui Mugur în liceu”

Pe ecran și în afara lui, Șerban Lazarovici păstrează spiritul lui Mugur Călinescu. Tinerețea, seriozitatea care se oprește în colțul gurii, acolo de unde se naște un soi de bunătate și de înțelegere a mersului tuturor lucrurilor. Pe ecran sau în afara lui, privirea lui Șerban Lazarovici păstrează sclipirea, pe alocuri tristețea lui Mugur Călinescu.

”M-a bucurat faptul că elevii din Laurian au fost empatici cu povestea lui Mugur și, din câte mi-au povestit ei, au avut multe de învățat. Pot să consider că e o onoare că am fost la același liceu cu Mugur. Și, da. cred că ar trebui să fie un portret al lui Mugur în sala de marmură de la Laurian”,

Șerban Lazarovici, actor

Recunoaște că, deși se identifică și se regăsește în povestea lui Mugur, i-ar lipsi curajul acestuia. De aceea, poate, manifestă față de elevul erou un respect aparte și simte că responsabilitatea acestui rol este una și mai mare.

”Mă regăsesc în povestea lui Mugur, mă identific, pentru că și eu am un spirit un pic rebel, dar nu cred că aș fi avut curajul lui Mugur de a scrie, de a lua atitudine, mai ales în timpul pe care el l-a trăit. A fost o mare onoare, a fost și primul meu rol, desigur, dar a fost o onoare că am putut să îl joc pe Mugur. Mai ales fiind din Botoșani. Dar am simțit și o responsabilitate și o presiune, pentru că nu știam cum va primi publicul din Botoșani”,

Șerban Lazarovici, actor

Nume de cod "Elevul"

Mugur Călinescu s-a născut pe 28 mai 1965, în Botoșani, și s-a stins pe 13 februarie 1985. Pe când era elev în clasa a XI-a la Liceul "A.T. Laurian", a fost arestat pentru că scrisese pe clădirile din Botoşani lozinci anticomuniste ("Vrem sindicate libere", "Vrem libertatea cuvântului", "Jos Ceauşescu"). Timp de mai multe săptămâni, organele locale ale Ministerului de Interne, susţinute şi de Miliţia şi Securitatea din judeţul vecin (Suceava), au declanşat operaţiunea "Panoul", răscolind Botoşaniul în căutarea "teroristului" care "atentase" la valorile regimului comunist. După o lună de zile de la demararea acţiunii de prindere a făptaşului, Mugurel Călinescu este arestat în timp ce scria un mesaj pe un panou, de către o patrulă compusă dintr-un miliţian şi un securist.  Au urmat sute de ore de anchetă la Securitatea din localitate, deschiderea unui dosar de urmărire informativă – DUI, sub numele de cod "Elevul", şedinţe de prelucrare la şcoală, ameninţări cu exmatricularea şi şcoala de corecţie.

La doi ani de la debutul anchetei, în noiembrie 1983, adolescentul rebel al Botoşaniului este diagnosticat cu leucemie iar după alți doi, la data de 13 februarie 1985, moare într-un spital din Iaşi.

Elevii din Laurian: Dorin, Silion, Gheorghe, Mihai, Mugur…

Întâmplător sau nu, elevii din Laurian par să fi fost cei mai curajoși în anii crunți ai comunismului. Chiar dacă astăzi pare greu de crezut, începând cu anii 50, adolescenți de 16 sau 17 ani dispăreau din bănci fără ca cineva să dea vreo explicație. Erau duși în anchete, torturați, bătuți, amenințați, trădați de colegi și, nu de puține ori, chiar de profesori. Frații Ursache (Mihai și Gheorghe), Dorin Glăvan, Silion sunt doar câteva nume de elevi ai Laurianului. Dacă Dorin Glăvan, de pildă, a fost băgat în pușcărie, Mugur Călinescu s-a stins din viață pe un pat de spital, în urma unei boli încă neclarificată până astăzi. 

Dorin Glăvan avea 16 ani și opt luni când a fost arestat, ca elev al Liceului Laurian, pe 24 octombrie 1958. Într-o zi a scris cu creta, la gazeta de perete, "Jos cu jugul sovietic", drept răspuns la înfierarea gestului unui coleg, care îndrăznise să își exprime nedumerirea față de anexarea Basarabiei la URSS. A fost considerat duşman al poporului şi condamnat mai întâi la moarte, cu întregul lot, apoi la 18 ani de muncă silnica pentru crima de uneltire împotriva ordinii sociale. A fost condamnat la 20 de ani de închisoare, considerându-se că era implicat și în acțiunile fiului său. Au fost încarcerați amândoi. Cei 18 ani de închisoare au fost, până la urmă, cinci ani, Dorin Glăvan fiind eliberat odată cu decretul din 22 octombrie 1963, un fel de preludiu la decretul de amnistie a deținuților politici, ce avea să vină în 1964.

Fratele poetului Mihai Ursachi, preotul Gheorghe, plecat la cele veșnice nu de mult, a povestit care era atmosfera în Liceul Laurian în anii 50-60.

"Au adunat toate clasele în aula liceului. Director era un profesor de geografie de mâna a șaptea. L-au adus pe Dorin Glăvan. Directorul voia să vedem cum arată un dușman al poporului! Dușman al realizării socialismului. Avea 16-17 ani. Era tumefiat, umflat la față din cauza bătăilor. Era înainte de a-i duce la închisoare, în perioada de anchetă, cam la două-trei săptămâni după ce îi luaseră din clasă", mărturisește părintele.

Securitatea miza în primul rând pe vigilența profesorilor. Care, nu de puține ori, se grăbeau să își dovedească nu doar simpatia, ci și lupta împotriva elementelor dușmănoase. Părintele Gheorghe Ursache a lăsat amintiri dureroase din anii de liceu.

"Eram în clasa a X-a, la ora de geografie. Era domnișoara Balan. Și unul dintre noi, din clasă, a întrebat: Tovarășa profesoară, în legătură cu Basarabia, este românească sau nu este românească? Nu știu ce i-a venit să întrebe. Profesoara a închis catalogul și a plecat. Până la amiază, pe elev l-au chemat jos, la cancelarie, și a și dispărut. Tovarășa era membră de partid și informatoare, probabil și-a făcut un titlu de glorie demascând un dușman al poporului", a lăsat mărturie pr. Gheorghe Ursache.

Tot dintr-o bancă a Liceului Laurian a fost arestat și Gheorghe Ursache. Frate al poetului Mihai Ursachi, a fost martor al unor întâmplări ieșite din comun. Comuniștii făceau legea, profesorii își turnau propriii elevi, elevii care apoi erau scoși din clase, bătuți, anchetați, amenințați.

"Am fost și eu exmatriculat. Eram în clasă, a venit cineva și mi-a spus: Ursachi, ia-ți traista și ieși. Am mers la Miliție. Am început să stăm de vorbă. Noi știm că ați găsit un pistol, mi-au spus. Eu nu știu nimic, am răspuns, dar au avut impresia că nu sunt sincer. Au deschis un dulap metalic, cu un șir întreg de revolvere, care mai de care mai ochios. Au scos de acolo unul, mi l-au arătat și mi-au spus: Cu unul din acesta o să vă împușcăm pe toți cei din familia ta, banditule! Eram în clasa a VII-a. Pe toți bandiții din familia voastră, așa mi-au spus", spunea pr. Gheorghe Ursache.

O poveste din trecutul recent, din istoria neștiută. Poate că nu e târziu ca școala de astăzi să își asume acest trecut. Doar astfel greșelile nu se vor mai repeta. Filmul lui Radu Jude este un început, este o ușă deschisă.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: