Este vorba despre centrele de permanenţă, special create pentru rezolvarea problemelor minore de sănătate ale pacienţilor, astfel încât aceştia să nu mai sufoce inutil Unitatea de Primire a Urgenţelor.

În judeţul Botoşani, deşi funcţionează de mai bine de zece ani, prin multe centre de permanenţă bate vântul, statul plăteşte medicii mai mult de pomană, iar populaţia continuă să se îmbulzească la Urgenţe.

Centrele de permanenţă funcţionează, în mare parte, în cabinetele medicilor de familie din tot judeţul şi, conform legii, oferă asistenţă medicală primară, în regim de gardă, non-stop.

Cu alte cuvinte, prin rotaţie, medicii de familie fac de gardă la cabinete pentru a veni în sprijinul pacienţilor cu probleme de sănătate minore sau medii fără să mai ajungă la Urgenţe. Cu toate acestea, în mare parte, o spun şi autorităţile sanitare din judeţul Botoşani, centrele de permanenţă nu-şi ating scopul, scrie Adevărul.

Conform evidenţelor de la Casa Judeţeană de Sănătate, în judeţul Botoşani funcţionează 13 centre de permanenţă.

Şapte dintre acestea sunt în mediul rural, iar şase la oraş. În toate aceste centre de permanenţă fac gărzi 71 de medici de familie. Pentru acest serviciu, Ministerul Sănătăţii, prin Casa Judeţeană de Asigurări, plăteşte anual peste 6 milioane de lei.

Fiecare medic de familie care face gărzi în centrele de permanenţă este plătit cu 40 de lei pe oră, iar asistentul care-l ajută cu sume între 20 şi 22 de lei, pe oră.

Personalul medical din centrele de permanenţă este plătit indiferent dacă consultă sau nu pacienţi în timpul gărzilor.

„Ei depun la CAS un program de gărzi avizat de DSP Botoşani şi vor fi plătiţi în funcţie de orele de gardă efectuate, indiferent de numărul de pacienţi consultaţi. Este un serviciu în aşteptare”, a precizat Alina Mustiaţă, director la CAS Botoşani.

„Adresabilitatea este foarte mică”

Deşi statul român cheltuiește o sumă consistentă pentru funcţionarea acestor centre de permanenţă, acest serviciu medical se dovedeşte, în mare parte, ineficient, întrucât pacienţii nu vin la aceste centre, ci continuă să ia cu asalt Unitatea de Primire a Urgenţelor.

„Adresabilitatea este foarte mică pe aceste centre de permanenţă. În primul rând, ar degreva Unitatea de Primire a Urgenţelor care nu poate face faţă logistic la adresabilitatea foarte mare. În plus, pacienţii nu ar mai sta să aştepte, pentru că sunt cazuri uşoare care pot fi rezolvate foarte rapid de către aceşti medici de familie din centrele de permanenţă”, spune Monica Adăscăliţei, directorul DSP Botoşani, iar cifrele Casei Judeţene de Asigurări vin să confirme această realitate.

Centrele de permanenţă tratează în medie un pacient pe zi, dar sunt şi centre unde se prezintă numai trei pacienţi în 30 de zile.

Există şi centre de permanenţă foarte solicitate, cu 100 de pacienţi pe lună, dar ele sunt o raritate. Şefii de la DSP spun că pentru această situaţie există două cauze principale. Pe de o parte, pacienţii sunt obişnuiţi să meargă la Urgenţe chiar şi pentru o durere banală.

„Pentru un medic sau doi, câţi sunt în gardă la Urgenţe, este foarte greu să acorde atenţie la 10-20 de bolnavi în acelaşi timp. Îţi poate scăpa din punct de vedere profesional un caz grav”, spune Monica Adăscăliţei.

Pe de altă parte, nici centrele de permanenţă nu au fost promovate, astfel că s-a ajuns la situaţia în care pacienţii nici măcar nu ştiu unde se află sau că există aceste centre.

„S-a reproşat, de-a lungul timpului, că nici măcar nu se ştie unde sunt aceste centre de permanenţă. Aşa că am reuşit, pe site-ul DSP-ului, să le publicăm. Vom face o campanie susţinută pentru a face cunoscută misiunea acestor centre de permanenţă”, adaugă Monica Adăscăliţei, potrivit Adevărul.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: