Pe 16 august, Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește cu mare cinste pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, prilej cu care o importantă mănăstire din Botoșani îmbrăcă haine de sărbătoare.
Sute de credincioşi botoşăneni vin an de an la Mănăstirea Zosin, singurul locaș de cult din județul Botoșani cu hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Arhim. Teodosie Pleşca, stareţul Mănăstirii Zosin, a amintit cum a primit binecuvântare ca o părticică din moaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu să fie aduse la Zosin.
„Întrucât 2014 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca An omagial al Sfinţilor Brâncoveni, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, am solicitat Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o părticică din moaştele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, iar Preafericirea Sa ne-a promis că ne va da, punându-ne condiţia de a închina unul dintre noile altare ce s-au construit în noua incintă acestui dreptcredincios voievod martir, şi acest fapt l-a împlinit atunci când a participat la slujba de sfinţire a bisericii mari, iar prin urmare, de aici a luat fiinţă taina închinării acestui Sfânt Altar Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, a spus stareţul Mănăstirii Zosin.
.jpg)
Credincioşii care sosesc aici se închină la icoana şi o părticică din sfintele moaşte ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, dăruite Mănăstirii Zosin de către Părintele Patriarh Daniel cu prilejul sfinţirii noii biserici.
Ziua de 16 august este unicul moment în care credincioșii se pot închina la sfintele moaște, deoarece ele sunt scoase în procesiune spre închinarea credincioșilor care participă la sărbătoare.
Binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti s-a născut în 1654 din părinţi de seamă, după tată fiind din neamul voievodului Matei Basarab, iar după mamă fiind nepot al voievodului Şerban Cantacuzino.
Voievodul Constantin Brâncoveanu a ctitorit Mănăstirea Hurezi, unde şi-a pregătit şi loc de odihnă şi i-a ajutat pe creştinii aflaţi în suferinţe pe meleagurile siriene, caucaziene şi arabe. În 1714, în săptămâna Sfintelor Pătimiri, sultanul Ahmed al 3-lea l-a luat prizonier împreună cu cei patru fii ai săi şi l-a adus la Înalta Poartă.
Mărturisind cu mult curaj pe Hristos-Domnul, în ziua Adormirii Maicii Domnului, când împlinea 60 de ani, voievodul Constantin a primit sfârşitul mucenicesc prin sabie, împreună cu fiii săi şi cu sfetnicul Ianache. Sfintele sale moaşte se află la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Bucureşti.
(Foto: Facebook / Parohia Sfântul Ioan Botezătorul)
