ASTĂZI este marcată Ziua Poliției de Frontieră, la 159 de ani de când Alexandru Ioan Cuza a unit două corpuri grănicerești – GALERIE FOTO

Data de 24 iulie a fost desemnată ca Ziua Poliției de Frontieră Române.

 

Alegerea acestei date este legată de unirea celor două structuri grănicerești din Moldova și Țara Românească de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza din data de 24 iulie 1864.

 

Prin Înaltul Decret Domnesc numărul 893 din 24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza se prevedea organizarea grănicerilor din Moldova după modelul celui din Țara Românească și unirea celor două corpuri grănicerești.

 

Poliția de Frontieră Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului care exercita atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalitățîi transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, inclusiv brațul Măcin și canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă și în zona economică exclusivă, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competență, în condițiile legii (articolul 1 din Ordonanța de Urgență nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române).

 

Organism relativ tânăr, dar cu vechi tradiții de-a lungul veacurilor în asigurarea ordinii la granițele române, Poliția de Frontiera se afirmă că o instituție cu personalitate proprie și individualitate în executarea misiunilor, fiind în măsura să scoată în evidența, încă de la frontieră, adevărata imagine a statului de drept și autentică democrație și civilizație a poporului român.

 

Cu aproximativ 3.150 kilometri de granița aflată în responsabilitate, Poliția de Frontieră Română se confruntă permanent cu o problematică extrem de variată și cu diverse motivații ilicite de tranzitare a frontierei romane, pornind de la migrația ilegala, traficul cu stupefiante, armament și autoturisme furate și terminând cu contrabanda - sub toate formele ei de manifestare.

 

Organizata după modelul instituțiilor similare din statele Uniunii Europene, Politia de Frontiera Romana depune eforturi susținute pe linia prevenirii și combaterii fenomenelor infracționale transfrontaliere și pentru aplicarea și respectarea legislației interne și internaționale în vigoare, astfel încât, la frontierele României, activitățile specifice să se alinieze standardelor internaționale.

 

Sigla Politiei de Frontiera, însemnul heraldic al Politiei de Frontiera Romane are în compunere următoarele elemente:

 

  • scutul exterior de culoare albastra,
  • pe acest scut se afla o acvila cruciata de aur cu ciocul și ghearele roșîi, țînând în gheara dreapta o sabie de argint, iar în cea stânga o ramura de măslin verde, simbol al păcii și ordinii,
  • pe pieptul acvilei se afla un scut verde, mobilat cu:
  • o borna de hotar, din argint, pe care se afla în partea superioara două săbii de culoare albastra încrucișate, iar la baza o ancora naturala (neagra), ce particularizează menirea instituției, evocând ideea de supraveghere și control, precum și inviolabilitatea frontierelor României,
  • doi lei de aur, afrontați, ce sprijină din dreapta și din stangă borna, simbolizând vigilenta, noblețea, eroismul și sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanenta a hotarelor tarii.

 

La baza scutului mare, pe eșarfă alba este înscris cu litere negre deviza "PATRIA ET HONOR" - Patrie și Onoare - aceasta îmbogățește mesajul siglei și evidențiază devotamentul celor care slujesc în aceasta structura.