Rămășițele umane au fost scoase la iveală de muncitorii firmei Elsaco ce lucrau pe strada Hatman Arbore din municipiu la șănțuirea unei străzi pentru extinderea sistemului de apă și canalizare. Descoperirea șocantă a fost făcută luni.
Echipajele de intervenție ale constructorului menționat intenționau să sape la o adâncime de șase metri, într-o zonă care se află la mică distanță de Mănăstirea Popăuți. Au scos pământul până la o adâncime de doi metri, moment în care au dat de mai multe hrube.
Și oase umane.
Primul care a apărut a fost un femur.
A fost imediat recunoscut de șeful de la Elsaco.
”Eu am descoperit osul și am oprit lucrările, muncitorii nu și-au dat seama”,
Cornel Iurac, manager de proiect Elsaco
Acesta a sunat imediat la 112 și a anunțat în același timp și conducerea Primăriei Botoșani.
”În timpul lucrărilor de luni, 6 martie 2017, la lucrările pe care le execută firma Elsaco pe strada Hatman Arbore, făcând un șanț pentru o canalizare, unul din malurile șanțului s-a surpat scoțând la iveală niște oase, niște rămășițe umane. Șefii de lucrare au sunat imediat Poliția criminalistică la 112. Poliția a venit imediat și a preluat oasele de acolo, urmând să investigheze de unde și cum au apărut și urmând să facă și săpături în zonă, pentru a vedea dacă nu descoperă mai multe oase”,
Marian Murariu, viceprimarul municipiului Botoșani
Cazul a intrat evident în atenția Inspectoratului de Poliție Județean, care a ridicat osemintele și le-a trimis la Institutul de Medicină Legală din Iași pentru expertizare.
Însă, de unde vin aceste rămășițe umane?
Ne explică Gheorghe Median, fostul șef al secției de istorie a Muzeului Județean:
”Până la 1880 orașul Botoșani nu a avut cimitire. Se îngropau morții în jurul bisericilor. Iar Biserica mănăstirii fiind de la 1494, vă dați seama că acolo a fost un cimitir, pentru că a fost și Biserică de oraș într-un timp, apoi a trecut la mănăstire”.
Asta ar fi explicația privitoare la scheletele umane care ar putea aparține unui prelat sau pur și simplu unui cetățean care a fost îngropat acolo în urmă cu peste 100 de ani.
„Pe de altă parte, în legătură cu hrubele alea și cu tunelurile, e posibil să fi fost, pentru că lângă Biserică a fost o locuință în care domnitorul Ștefan cel Mare, care a ctitorit-o, locuia când trecea pe la Botoșani. Nu era Botoșani atunci, spre Hârlău sau spre alte locuri din Moldova. Deci, puteau fi hrube pentru alimente, poate și pentru ceva de ascuns. În nici un caz nu sunt de acord cu ceea ce se spune că ar fi fost niște tuneluri care duceau spre Stâncești unde sunt vestigiile acelea antice sau până în Centrul Vechi”,
Gheorghe Median, fostul șef al secției de istorie a Muzeului Județean
Lucrările în zonă vor fi reluate când polițiștii criminaliști vor permite acest lucru. Mai ales că în șanțul săpat erau urmele unui sicriu, ceea ce înseamnă că ar putea exista mai multe rămășițe umane în respectiva zonă.